Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de funcţionare a Parlamentului European, la 19 martie 2008, preşedinţii Parlamentului, Consiliului şi Comisiei au rostit, miercuri, câte un discurs oficial în faţa Deputaţilor Europeni reuniţi în plen la Strasbourg. Special pentru această aniversare, în aula Parlamentului European a avut loc un concert al Orchestrei Tineretului din Uniunea Europeană.
Preşedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, le-a adresat bun venit foştilor preşedinţi ai Parlamentului European, prezenţi la aniversare, preşedintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, preşedinţilor parlamentelor naţionale şi altor demnitari participanţi la ceremonie.
„Treptat, Parlamentul European a luptat să asigure din ce în ce mai multe drepturi ÅŸi a devenit din ce în ce mai conÅŸtient de responsabilitatea sa ÅŸi de ceea ce poate realiza”, a subliniat Pöttering.
„Astăzi, suntem 785 Membri din 27 naÅ£iuni Europene; reprezentăm ÅŸapte grupări politice ÅŸi peste 150 partide politice naÅ£ionale; suntem autoritate legislativă ÅŸi bugetară, egală cu Consiliul de MiniÅŸtri; monitorizăm Comisia Europeană ÅŸi îi alegem PreÅŸedintele; suntem reprezentanÅ£ii a circa 500 milioane de cetăţeni ai Uniunii; reflectăm toate tendinÅ£ele politice în Uniunea Europeană; am devenit un actor major în politicile Europene”, a spus el.
Referitor la Tratatul de Reformă, PreÅŸedintele Pöttering a declarat: „Tratatul de la Lisabona ne va consolida drepturile. ÃŽn viitor, deciziile în probleme importante de interes pentru cetăţenii din Uniunea Europeană vor putea fi luate doar dacă Parlamentul European îşi va da consimţământul”.
„Tratatul de la Lisabona ÅŸi Carta pentru Drepturile Fundamentale vor constitui o contribuÅ£ie decisivă pentru ca democraÅ£ia parlamentară în Uniunea Europeană să devină o realitate la toate nivelurile. Putem fi mândri de sprijinul nostru consistent pentru Tratatul de Reformă ÅŸi pentru Carta Drepturilor Fundamentale”.
PreÅŸedintele Pöttering a subliniat, totodată, rolul parlamentelor naÅ£ionale. „Cooperarea dintre Parlamentul European ÅŸi parlamentele naÅ£ionale constituie un subiect căruia îi acordăm un interes special. Trebuie să menÅ£inem această cooperare în viitor”.
PreÅŸedintele în exerciÅ£iu al Consiliului, Janez JanÅ¡a, Premier al Sloveniei, a amintit că după două războaie ÅŸi într-o lume dominată de tensiuni între Est ÅŸi Vest, „ÅŸase State Membre ale Comunităţilor Europene au decis să treacă peste rănile războaielor, să progreseze economic ÅŸi împreună cu AlianÅ£a Euro-Atlantică au asigurat o zonă de libertate ÅŸi democraÅ£ie”, deÅŸi „din păcate, o bună parte a Europei a rămas într-un mediu comunist”.
„Acum, a spus el, avem o cu totul altă imagine”. Prin eliminarea graniÅ£elor care au divizat odată continentul, ” toată Europa trăieÅŸte acum în libertate ÅŸi democraÅ£ie. Aceasta este o realizare demnă de sărbătorit”.
FuncÅ£ionarea Parlamentului European încă din 1958 constituie însăşi „reflectarea directă a progreselor realizate în procesul de integrare din ultimii 50 de ani”, a spus el.
„Dacă primii 50 de ani ai Uniunii Europene au fost dedicaÅ£i agendei Europene – propriei noastre dezvoltări ÅŸi reforme politice ÅŸi economice – următorii 50 de ani vor fi dedicaÅ£i agendei globale”. ÃŽn afara problemelor economice, a energiei ÅŸi a schimbărilor climatice, JanÅ¡a a subliniat drepturile omului ÅŸi dialogul intercultural ca domenii în care Parlamentul European joacă un rol-cheie.
Aria de răspândire a activităţilor Europene sporeÅŸte în timp, însă pentru toate se aplică o singură regulă: „Succesul este direct proporÅ£ional cu unitatea”. „Sarcina noastră comună este să promovăm experienÅ£a colectivă Europeană. Această experienţă ne va da puterea să ne luptăm cu provocările actuale”, a spus JanÅ¡a.
Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso
S-au împlinit 50 de ani de când Robert Schuman a apropiat cele trei comunităţi Europene, dar alegerea politică pentru o democraţie Europeană reprezentativă a fost confirmată la fiecare stadiu al construcţiei Europene, a declarat Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso.
PărinÅ£ii fondatori ai Uniunii au prevăzut că Europa va avea nevoie de instituÅ£ii durabile ÅŸi puternice care să înrădăcineze legături ÅŸi mai puternice între cele ÅŸase state membre fondatoare ale Uniunii. Aceste instituÅ£ii au fost menite să se dezvolte în timp, a continuat el, subliniind că „triunghiul instituÅ£ional unic” al Europei ÅŸi-a dovedit de atunci vitalitatea adaptându-se la creÅŸterea rapidă a sarcinilor alocate Uniunii ÅŸi la dinamica extinderii sale.
„ÃŽi datorăm acest succes ingenuităţii ÅŸi echilibrului construcÅ£iei noastre instituÅ£ionale, care nu urmează o distribuire obiÅŸnuită a puterilor. ÃŽi datorăm acest succes ÅŸi modului în care lucrăm, ce respectă atât metoda comunităţii cât ÅŸi subsidiaritatea”, a adăugat el.
„ÃŽncă 50 de ani de acum înainte, Europa are nevoie de instituÅ£ii puternice care să fie capabile să se confrunte cu provocarea timpului nostru: globalizarea”.
Barroso a salutat contribuţia Parlamentului la proiectul European. În 50 de ani, Parlamentul a câştigat multe puteri; a devenit co-legislator şi partener influent în triunghiul instituţional, dar a dezvoltat legături strânse şi cu parlamentele naţionale, a spus el.
„Prerogativele Parlamentului au consolidat Europa ca întreg. Un Parlament European puternic constituie un partener indispensabil pentru alte instituÅ£ii, în special pentru Comisia Europeană”, a spus PreÅŸedintele. „Tratatul de la Lisbona, o dată ratificat, va extinde puterile Parlamentului ÅŸi va consolida legitimitatea democratică a Comisiei prin legături mai puternice cu Parlamentul ÅŸi Consiliul”, a adăugat el.
„La 15 ani ai un viitor, la 25 ai o problemă, la 40 ai experienţă, dar înainte de 50 de ani nu ai istorie”, a încheiat Barroso, citând un scriitor portughez.
