Moinestenii au in aceste zile toate motivele de bucurie. “Ruina†veche de mai bine de 20 de ani, aflata chiar la intrarea in oras si care trebuia sa gazduiasca un complex balneo-climateric a fost in sfarsit cumparata, iar investitorii isi propun sa realizeze un hotel ultramodern, care sa exploateze din plin cele trei surse naturale de apa cu proprietati miraculoase de tratare a bolilor de ochi si stomac, , izvoare termale cum mai sunt doar cateva in tara.
Incursiune in istorie
Despre denumirea localitatii Moinesti nu exista date precise, documente care sa explice de unde-i vine numele. Legenda spune ca proprietarul mosiei Lucacesti arenda terenul unor ciobani care veneau din Transilvania. Unul dintre acestia a venit însotit de trei fii ai sai: Giurgiu Albot, Petru Albot zis Moinea si Luca Albot. Murind tatal, copiii nu s-au mai întors în Transilvania si si-au împartit turma între ei. Luca Albot si-a stabilit turma pe terenul unde a aparut satul Lucacesti, Giurgiu Albot pe terenul unde s-a dezvoltat satul Albotesti, Moinea Albot pe terenul unde s-a înfiintat satul Moinesti. Legenda pare a fi verosimila, pentru ca si Nicolae Iorga, in scrierile sale, cand aminteste de Moinesti, precizeaza ca acest nume vine de la “un stravechi Moinaâ€
Un document din 1442 vorbeste despre satul Lucacesti, astazi cartier al municipiului Moinesti, ca fiind prima asezare din tara noastra în care se mentioneaza existenta petrolului. Alta atestare a orasului asezat într-o depresiune din bazinul mijlociu al raurilor Trotus si Tazlau, s-a facut în hrisoavele vremii lui Stefan cel Mare. Acolo se aminteste despre el, în episodul în care o parte din oastea lui Matei Corvin, regele Ungariei, învins de domnitorul moldovean la Baia în 1467, se retrage spre Transilvania pe drumul ce trece prin Moinesti. Iar din “Descriptio Moldavie†a lui Cantemir, aflam ca pe ,,Tazlaul Sarat, nu departe de satul Moinesti, în tinutul Bacaului, curge dintr-un izvor pacura amestecata cu apa, de care se servesc taranii ca sa-si unga carele.â€
De asemenea, Orasul Moinesti a figurat printre primele statiuni balneare din Romania recunoscute în mod oficial. În acest sens, în urma numeroaselor demersuri facute începand din 1910, în anul 1934 localitatea a primit statutul de statiune balneara prin Decizia nr. 21192 din 05 iunie 1934 a Ministerului Sanatatii si Ocrotirii Sociale, publicata în Monitorul Oficial nr. 146/1934, s-a acordat Moinestiului statutul de statiune balneoclimaterica. http://www.moinestionline.ro/content/view/30/55/Se gasesc izvoare clorosodice la Lucacesti, Schela Moinesti, Lunca.
Izvoare vechi de apropape 150 de ani
In lucrarea realizata de Vasile Anghel, “Moinesti – 565 de ani de la prima atestare decumentaraâ€, se arata ca primele izvoare folosite sunt cele sarate de la Lucacesti ale caror ape au fost si mai sunt folosite de localnici la conservarea alimentelor. Alte ape sulfuroase si feruginoase mai sunt în Moinesti (Parcul Bailor) si Lucacesti (pe versantul N al Dealului Osoiu). Oficial sunt consemnate 10 izvoare în Moinesti si 3 în Lucacesti.http://www.moinestionline.ro/content/view/30/55/ Izvoarele minerale sulfuroase din Moinesti (1, 2, 3, 4,) sunt captate si au un debit cumulat de 52.128 litri/24 ore, iar cele trei izvoare din Lucacesti nu sunt captate si au un debit estimat la 6.200 litri/24 ore. Izvoarele minerale din “Parcul Bai†au apa sulfuroasa, bicarbonata, calcica, magneziana, hipotona, în numar de noua, iar unul este feruginos. Aceste izvoare au fost descoperite în anul 1860 în timp ce se sapa un put de petrol si au fost putin folosite, pentru prima data, între anii 1885-1890. ÃŽn anul 1908 exista o instalatie rudimentara pentru bai. ÃŽn anul 1909, Primaria comunei Moinesti a preluat prin contract de la “Societatea Romana pentru Industrie si Comertul cu Petrol†terenul din “Parcul Bailor†cu izvoare minerale. S-a împrejmuit parcul, s-au facut plantatii cu arbori si s-au construit zece cabine pentru bai. Printre pacientii veniti pentru cura balneara la Moinesti, în vara anului 1909, a fost si marele pictor Stefan Luchian, care a fost încantat de peisajul “scanteietor†de la Moinesti si a pictat mai multe tablouri în perioada cat a stat în aceasta localitate.
Din pacate, nu a existat o preocupare constanta pentru utilizarea acestor valoroase ape minerale, comuna Moinesti (apoi orasul Moinesti declarat comuna urbana în 1921) a închiriat pentru o perioada de timp terenul cu izvoarele minerale spre folosire Cooperativei forestiere “Pietrosu†(dupa anul 1920). Toti cei care s-au ocupat cu utilizarea apelor minerale au fost interesati de profitul imediat pe care îl aducea exploatarea acestora, iar nu de modernizarea valorificarii acestor izvoare minerale cu calitati deosebite pentru tratamentul balnear.
Baile se faceau numai vara. În perioada iunie 1934-septembrie 1934 au fost înregistrate 311 persoanehttp://www.moinestionline.ro/content/view/30/55/, din afara localitatii, venite la bai. Avand în vedere ca localnicii si cei din satele vecine care faceau cura balneara nu erau înregistrati, se deduce ca numarul persoanelor care urmau cura balneara la Moinesti, utilizand apele minerale, era mult mai mare. Apele minerale au fost utilizate pana în anul 1950 dupa care au fost abandonate. Din 1959 au început a fi refolosite pentru bai pana în 1989. Din 1990 apele minerale nu au mai fost folosite pentru bai, fiindca Baia comunala (unde se faceau baile) a fost desfiintata.
Apa izvoarelor minerale din “Parcul Bai†a fost partial captata prin fantani care comunicau cu un bazin din care era pompata mecanic spre “Baia comunala†aflata vis-a-vis de Piata Agroalimentara centrala Moinesti. Baia comunala (care a functionat pana în 1989) dispunea de instalatii pentru încalzirea apei si de cabine cu cazi pentru efectuarea bailor. Baile se faceau numai în perioada dintre lunile mai-septembrie. În anul 1981 s-au efectuat un numar total de 8.339 bai, cele mai multe facandu-se în lunile iulie si august.http://www.moinestionline.ro/content/view/30/55/
În orasul Moinesti a existat un mic hotel, o cladire cu un singur nivel, amplasata în apropierea izvoarelor minerale si dispunea în 1980 de 30 locuri. În anul 1980 au fost cazate 8.758 persoane, însa nu toate persoanele cazate au facut tratament balnear. În anul 1981 s-a desfiintat hotelul, iar cladirii i s-a dat alta destinatie: “Atelier de mica industrie†a Întreprinderii de Gospodarie Locala (fost I.G.O.).
De la “ruina†la “cinci steleâ€
Ceea ce ar fi trebuit sa devina o emblema a orasului, a ajuns o ruina. Inceput in anul 1986, ceea ce trebuia sa devina un hotel si baza de tratament un loc de unde nu se mai poate fura mare lucru. Planul arhitectural si, mai ales, dimensiunile megalomane ale proiectului nu au primit girul lui Nicolae Ceasescu. Doi ani mai tarziu, la un Congres National al Sindicatelor din fostul “Trust al Petrolului Moinesti†se prezenta un nou proiect avand titlu schimbat in „Baza de tratament si cazare”, care primeste in cele din urma aviz favorabil. Proiectul a fost demarat în 1990 de administratorul de la acea vreme, Societatea PETROM, dar din lipsa de bani, acestia sunt nevoiti sa le sisteze in 1993. De atunci, cladirea realizata in proportie de 70% a ramas in conservare si cum era fara stapan a cazut prada hotilor, care au luat absolut tot ce se putea lua de pe santier. Din pacate, cladirea a fost serios afectata de trecerea timpului, iar acum, hotelul neterminat, situat chiar in centrul orasului, arata ca o ruina.
Cu sprijinul oficialitatilor judetene si al unor reprezentanti ai Guvernului, Primaria a obtinut in anul 2006 cladirea, care a devenit o adevarata paragina. “Dupa ani de <
Cristinel AIOANEI
