Oamenii de ştiinţă sunt cu un pas mai aproape de vindecarea maladiei Parkinson, odată cu publicarea în jurnalul Nature Medicine a unui studiu care demonstrează că este posibilă tratarea acestei boli degenerative a creierului cu celule obţinute din embrioni clonaţi, o descoperire ce este însă blamată de Biserica Catolică, informează cotidianul britanic The Independent consultat luni de Rompres.
Acest studiu a fost realizat pe cobai, de o echipă de cercetători americani şi japonezi, coordonaţi de Lorenz Studer de la Sloan-Kettering Institute din New York. Oamenii de ştiinţă consideră că aceaşi tehnică poate fi aplicată şi la oameni şi nu doar pentru pacienţii suferind de Parkinson dar şi pentru alte maladii degenerative în prezent considerate incurabile.
Cercetătorii au demonstrat posibilitatea tratării Parkinsonului prin transplantul unor celule nervoase cultivate în laborator până ajung la maturitate şi obţinute din celule ale pielii recoltate de la pacienţi, celule ce au fost transformate în embrioni clonaţi prin procesul cunoscut drept clonare terapeutică.
‘Rezultatele acestui studiu sunt foarte promiţătoare pentru că pentru prima oară s-a demonstrat că este posibil să creăm celulele stem embrionice personale pentru tratarea maladiei Parkinson”, a comentat Dr. Kieran Breen, directorul departamentului de cercetare al Parkinson’s Disease Society – o organizaÅ£ie caritabilă ce îi reprezintă pe cei aproximativ 120.000 de bolnavi de Parkinson din Marea Britanie. ”Terapiile pe bază de celule stem ne oferă mari speranÅ£e pentru vindecarea porÅ£iunilor din creier afectate de maladii degenerative precum Parkinson”, a mai adăugat el.
Rezultatele acestui studiu urmează să fie folosite de cercetătorii britanici drept justificare pentru a folosi embrioni hibrizi om-animal în experimente medicale, acţiune ce este contestată puternic de către Biserica Catolică.
Pentru prima oară oamenii de ştiinţă au reuşit să obţină celule nervoase mature sănătoase şi funcţionale din celule stem recoltate de la embrioni obţinuţi din celule ale pielii. Mai mult decât atât, ei au reuşit cu succes şi transplantul acestor celule în zonele afectate ale creierului pe cobai.
Cobaii folosiţi în acest studiu sufereau de un anumit tip al maladiei Parkinson care este caracteriziat de moartea anumitor celulele nervoase din creier, celule responsabile de producerea neurotransmiţătorului dopamină. O serie de celule ale pielii au fost recoltate din coada rozătoarelor şi apoi clonate folosind ovule de şoareci din care a fost îndepărtat nucleul. Celulele stem obţinute din aceşti embrioni clonaţi au fost crescute în laborator până s-au transformat în celule nervoase mature, capabile să producă dopamină. După transplantul acestor celule înapoi în creier, cobaii au început să se comporte mult mai bine în testele privind gradul de afectare a creierului provocat de maladia Parkinson.
Echipa de cercetători de la Sloan-Kettering Institute a reuşit să producă 187 de tipuri diferite de celule stem embrionare din materialul genetic prelevat de la 24 de cobai bolnavi de Parkinson. Unul dintre principalele succese ale acestui experiment a fost neînregistrarea nici unui semn de respingere a ţesutului pentru că celulele nervoase transplantate unui cobai au fost obţinute din celulele pielii recoltate de la acelaşi cobai.
Profesorul Robin Lovell-Badge din cadrul Consiliului britanic de Cercetare Medicală (Medical Research Council) a precizat că acest studiu demonstrează încă o dată că vindecarea unor afecÅ£iuni severe ale creierului poate fi obÅ£inută prin clonare terapeutică. ”Autorii acestui studiu au reuÅŸit să testeze cu succes mai multe tipuri de celule stem embrionare independente, corespunzătoare unui singur cobai ÅŸi au putut constata că majoritatea acestor tipuri de celule funcÅ£ionează perfect. Aceste rezultate sunt foarte încurajatoare pentru că demonstrează faptul că procesul de clonare constituie o metodă suficient de bună pentru reprogramarea celulelor dintr-un stadiu timpuriu, embrionic. ÃŽn mod ideal pasul următor ar fi repetarea acestui experiment pe maimuÅ£e, pentru obÅ£inerea unor date mai complete cu privire la efectele post-transplant”, a mai comentat el.ROMPRES
