Deputaţii dezbat în plen situaţia din Tibet şi rezultatul Consiliului European

Parlamentul European a dezbătut, miercuri, în plen situaţia din Tibet. Unii Deputaţi au cerut o posibilă boicotare a ceremoniei de deschidere a Jocurilor Olimpice din China; mulţi au cerut libertatea Tibetului şi au subliniat încălcarea drepturilor omului în China. Alţi Deputaţi au estimat că boicotarea Jocurilor Olimpice ar fi zadarnică.

Parlamentul a discutat, totodată, rezultatul Consiliului European de la 13-14 martie, împreună cu Premierul sloven Janez Janša.

SituaÅ£ia din Tibet – PreÅŸedintele Parlamentului European Hans-Gert Pöttering

ÃŽn deschiderea discuÅ£iei privind situaÅ£ia din Tibet, PreÅŸedintele Parlamentului European, Hans-Gert Pöttering, a declarat că „evenimentele care au avut loc la Lhasa, capitala Tibetului, ÅŸi în alte oraÅŸe din China, începând cu 10 martie, sunt profund deranjante”. „Condamnăm toate formele de violenţă ÅŸi utilizarea disproporÅ£ionată a forÅ£ei militare ÅŸi de poliÅ£ie. La fel, condamnăm morÅ£ile celor care au manifestat paÅŸnic”, a spus el.

„Ne exprimăm solidaritatea cu Dalai Lama”, a mai declarat Pöttering. „Nu putem permite ca numele lui să fie asociat terorismului sau să fie demonizat”. PreÅŸedintele Parlamentului a cerut autorităţilor de la Beijing „să negocieze cu Dalai Lama ÅŸi, respectând integritatea teritorială a Chinei, să ajungă la o înÅ£elegere care să garanteze identitatea culturală ÅŸi religioasă a poporului tibetan”.

Dalai Lama a acceptat invitaÅ£ia de a se adresa Parlamentului European în decembrie, în contextul acÅ£iunilor în cadrul Anului Dialogului Intercultural. Având în vedere situaÅ£ia curentă, însă, sunt convins că veÅ£i fi cu toÅ£ii de acord că el este binevenit la Parlamentul European în orice moment”, a spus Pöttering.

Revenind la relaÅ£iile dintre Uniunea Europeană ÅŸi China, ÅŸi la Jocurile Olimpice, PreÅŸedintele Pöttering a declarat: „Dialogul ÅŸi cooperarea între Uniunea Europeană ÅŸi China sunt în interesul nostru reciproc. China este o naÅ£iune enormă, cu care dorim să fim parteneri”.

„Vrem ca Jocurile Olimpice să fie încununate de succes”, a mai precizat Pöttering. „Dar aceasta va cere respectarea identităţii culturale ÅŸi religioase a poporului tibetan, ÅŸi permiterea unor transmisii mass-media libere ÅŸi corecte, înainte ÅŸi după Jocuri. Trebuie condamnat, ca atare, faptul că jurnaliÅŸtii ÅŸi corespondenÅ£ii de presă au fost expulzaÅ£i din Tibet”.

Pöttering a adăugat că el însuÅŸi urmează să participe la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice în august. „Fiecare politician responsabil, însă, trebuie să se întrebe dacă poate participa la această ceremonie, în situaÅ£ia în care autorităţile chineze nu caută dialogul ÅŸi compromisul”.

„Vrem să contribuim la un rezultat care să permită atleÅ£ilor lumii să se întâlnească în competiÅ£ii corecte ÅŸi libere la Beijing. Dar valorile noastre ÅŸi respectul faţă de noi înÅŸine nu ne vor lăsa să renunţăm la principiile noastre. Noi, cei din Parlamentul European, avem o responsabilitate specială în această privinţă”.

Consiliu

Din partea Consiliului, Secretarul sloven de Stat pentru Afaceri Europene, Janez Lenarčič, a trecut în revistă toate întâlnirile ÅŸi convorbirile care au avut loc între Uniunea Europeană ÅŸi autorităţile chineze, de când au izbucnit actele de violenţă în Tibet. El a cerut, apoi, ambelor părÅ£i să încearcă să „stabilească un dialog constructiv”. Consiliul, a spus el, îşi exprimă speranÅ£a că Beijingul va permite presei independente să se întoarcă în Tibet în scurt timp.

Potrivit reprezentantului sloven, miniştrii Europeni ai sporturilor, reuniţi recent, au votat împotriva boicotării Jocurilor Olimpice din China, considerând că Jocurile pot ajuta la promovarea drepturilor omului în această ţară.

După cum a precizat în încheiere Janez Lenarčič, ministrul sloven de Externe a cerut omologului său chinez să înceapă dialogul cu Dalai Lama şi să-i elibereze pe toţi demonstranţii paşnici.

Comisia Europeană

„Comisia Europeană este extrem de îngrijorată de actele de violenţă din China, violenÅ£a niciodată nu este justificabilă”, a declarat Comisarul European pentru RelaÅ£ii Externe, Benita Ferrero-Waldner. Ea a cerut autorităţilor chineze să se reÅ£ină de la orice formă de violenţă ÅŸi să permită accesul presei independente în Tibet.

Comunitatea internaţională a respectat întotdeauna integritatea teritorială a Chinei. Drepturile omului constituie o problemă de interes internaţional, nu doar o problemă internă, a precizat Comsiarul European. Cetăţenii au dreptul să demonstreze paşnic.

Jocurile Olimpice nu constituie un eveniment politic, a adăugat Benita Ferrero-Waldner. Ea a cerut ca evenimentul să se desfăşoare în spiritul Olimpic, ce include libertatea de exprimare şi libertatea presei.

Grupurile politice

József Szájer (PPE-DE,HU) .”Jocurile Olimpice sunt un simbol al păcii ÅŸi înÅ£elegerii (..) cerem un dialog paÅŸnic privind reconcilierea ÅŸi autonomia Tibetului. Ar trebui să ne folosim de toate metodele pentru a presa autorităţile chineze să pună capăt violenÅ£ei ÅŸi să respecte drepturile omului ÅŸi ale minorităţilor. Cum se pot reuni în competiÅ£ie atleÅ£i din întreaga lume într-o Å£ară care-ÅŸi ucide proprii cetăţeni? Nu este un moment bun pentru boicotarea Jocurilor Olimpice, acum, cu cinci luni înaintea începerii lor. Trebuie, însă, să fim fermi în privinÅ£a cererilor noastre”.

Pasqualina Napoletano (PSE, IT): „Sper ca vocea Parlamentului să se facă auzită. Cererea lui Dalai Lama pentru o comisie independentă care să meargă în Tibet ar trebui să fie considerată ca o ÅŸansă de a face lumină asupra evenimentelor care au loc la faÅ£a locului, ÅŸi ar trebui găsită o soluÅ£ie negociată care să respecte rezoluÅ£iile ONU în vigoare. (..) Dacă Beijingul doreÅŸte pace cu adevărat, trebuie să accepte rolul lui Dalai Lama. Izolarea Chinei nu va ajuta nici cauzei tibetane nici drepturilor omului”.

Marco Pannella (ALDE, IT) a estimat că Uniunea Europeană ar trebui să acÅ£ioneze conform „realismului lui Dalai Lama”, că n-ar trebui să privească lucrurile în termeni apocaliptici, ci într-o abordare mult mai pragmatică.

Cristiana Muscardini (UEN, IT): „Chinezii refuză să abordeze un dialog constructiv cu tibetanii”, a declarat ea, estimând necesară în acest context revizuirea acordurilor comerciale cu Beijingul. „Jocurile Olimpice pot avea loc doar dacă sunt luate angajamente de respectare a drepturilor omului”.

Daniel Cohn-Bendit (Verzi/ALE, DE): „ÃŽn ultimii zece ani, liderii Europeni au jucat un rol în Olimpiadele IndiferenÅ£ei, permiţând încălcări ale drepturilor omului (..) Uniunea trebuie să refuze să participe la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice. La Beijing nu vrem atleÅ£i cu sânge pe picioare (..) insistăm ca toÅ£i cei care pleacă la Beijing să-ÅŸi facă cunoscute opiniile, pentru ca autorităţile chineze să înÅ£eleagă că situaÅ£ia de acolo este cunoscută”.

Vittorio Agnoletto (GUE/NGL, IT)): „Apărarea drepturilor omului în China nici nu începe ÅŸi nici nu se încheie cu Jocurile Olimpice. Dacă în relaÅ£iile internaÅ£ionale, guvernele ar fi pus pe primul plan respectarea drepturilor omului, nu numai că ar fi fost împotriva găzduirii de către China a Jocurilor Olimpice, dar ÅŸi acordurile comerciale cu China ar fi conÅ£inut clauze referitoare la drepturile omului. 24 milioane de oameni din China sunt angajaÅ£i de companii occidentale, deci tolerăm situaÅ£ia, de dragul comerÅ£ului global”.

Patrick Louis (IND/DEM, FR) l-a criticat pe Bernard Kouchner (Ministru francez de Externe) pentru referirile sale constante la „prietenii chinezi”, fără să recunoască realitatea. „Chinezii s-au purtat întotdeauna ca ÅŸi când ar fi fost superiori altor naÅ£ii din lume, iar comuniÅŸtii de la Beijing menÅ£in această stare. Liderii europeni vor fi consideraÅ£i răspunzători dacă nu vor recunoaÅŸte situaÅ£ia din Tibet”.

Bruno Gollnisch (NA, FR) : „China patronează Tibetul de 60 de ani. Nimeni nu a luat nici o măsură”.

Deputaţii dezbat în plen rezultatul Consiliului European din martie

Premierul Sloven, Janez JanÅ¡a, a subliniat, miercuri, la Bruxelles, în faÅ£a Parlamentului European reunit în plen, principalele realizări ale Consiliului European din primăvara 2008. „Am lansat un ciclu ambiÅ£ios, cu durata de trei ani, privind Strategia de la Lisabona, ce va permite o echilibrare între protecÅ£ia cetăţenilor ÅŸi a mediului, pe de o parte, ÅŸi obÅ£inerea unei economii competitive, bazată pe tehnologie, pe de altă parte. Am confirmat principiile de bază ÅŸi calendarul pentru adoptarea unui pachet legislativ pentru energie ÅŸi schimbările climatice, ÅŸi am definit paÅŸii ce vor trebui luaÅ£i pentru a stabiliza pieÅ£ele financiare”.

Premierul Jansa a subliniat că în domeniul cunoaÅŸterii ÅŸi al inovaÅ£iei, Consiliul European a introdus a „cincea libertate” pentru înlăturarea obstacolelor din calea liberei circulaÅ£ii a cunoaÅŸterii. Prin înfiinÅ£area Institutului European pentru InovaÅ£ii ÅŸi Tehnologie, aprobată de Parlamentul European în urmă cu două săptămâni, vor apărea noi oportunităţi în cercetarea ÅŸi dezvoltarea Europeană.

Referitor la pachetul legislativ pentru energie ÅŸi schimbările climatice, „ÅŸefii de stat ÅŸi de guvern s-au angajat ca până la sfârÅŸitul anului 2008 să ajungă la un acord” privind principiile de bază ale acestui pachet legislativ ÅŸi calendarul punerii lor în aplicare, după cum a declarat Premierul Sloven.

„Dat fiind că PreÅŸedinÅ£ia Slovenă urmăreÅŸte o abordare echilibrată faţă de ţările vecine ale Uniunii Europene, vrem să atragem atenÅ£ia asupra dimensiunii estice a Politicii Europene de Vecinătate, ce trebuie consolidată, în linie cu dimensiunea mediteraneană. O dezbatere mai detaliată pe tema aceasta este prevăzută la Consiliul European din iunie”.

„După Consiliul European din martie, putem confirma că dezbaterile ÅŸi concluziile au fost dedicate celor mai presante chestiuni cu care se confruntă Europa în momentul de faţă”, a declarat, în încheiere, Premierul Sloven, reprezentant al PreÅŸedinÅ£iei Consiliului.

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso

Preşedintele Barroso a vorbit despre importanţa parteneriatelor dintre instituţiile Europene, în privinţa realizării obiectivelor Europene comune.

Felicitând PreÅŸedinÅ£ia pentru summitul recent, Barroso a menÅ£ionat „impulsul proaspăt” acordat Strategiei revizuite de la Lisabona.

Barroso s-a referit la două termene limite-cheie stabilite de Consiliul European: unul privind schimbările climatice şi energiile regenerabile, şi celălalt privind energia şi piaţa internă. El a subliniat trei domenii cărora Comisia Europeană le va acorda atenţie specială înainte de vacanţa de vară: revizuirea agendei sociale, întreprinderile mici şi mijlocii şi parteneriatele în zona mediteraneană.

Grupările politice

Joseph Daul (PPE-DE, FR): „ÃŽn plan internaÅ£ional, situaÅ£ia curentă este dificilă. Uniunea nu trebuie să devină izolată. Opinia publică trebuie să înÅ£eleagă nevoia de reformă”. Daul a subliniat importanÅ£a liberei circulaÅ£ii a cercetătorilor ÅŸi recunoaÅŸterea reciprocă îmbunătăţită a calificărilor.

Martin Schulz (PSE, DE) s-a referit la importanţa dimensiunii sociale şi cunoaşterii, a estimat că industria ar trebui implicată în lupta împotriva schimbărilor climatice şi a precizat că dimensiunea Estică ar trebui să fie abordată în aceeaşi măsură cu dimensiunea Mediteraneană.

Din partea ALDE, Adina-Ioana Vălean (RO) a subliniat importanţa eficienţei energetice şi a avertizat asupra optimismului excesiv faţă de rezultatele din planul economic, având în vedere că cele patru libertăţi încă nu au fost pe deplin realizate în termeni de liberă circulaţie a persoanelor şi serviciilor, şi că declararea unei a cincea libertăţi este oarecum prematură.

Brian Crowley (UEN, IE): „ÃŽn realitate, bariera reală în calea creÅŸterii economice o constituie incapacitatea noastră de a ne asuma riscuri ÅŸi de a găsi inovaÅ£ii în domenii de criză (..) Trebuie să investim de acum în noua tehnologie”.

Rebecca Harms (Verzi/ALE, DE): „Am impresia că nu urmărim politici ambiÅ£ioase (..) Vrem un cadru corect pentru emisiile de gaze, deci trebuie să ne confruntăm cu industriile de oÅ£el ÅŸi de automobile”.

Dimitrios Papadimoulis (GUE/NGL, GR) a subliniat lipsa oricărui succes al summitului. „Există 70 milioane de oameni săraci în Uniunea Europeană, între care mulÅ£i copii; multe locuri de muncă sunt plătite prost ÅŸi sunt precare”, a spus el. ÃŽn privinÅ£a schimbărilor climatice, unele State Membre au încercat să submineze pachetul legislativ propus de Comisie.

Johannes Blokland (IND/DEM, NL) a salutat propunerile ambiţioase pentru legislaţia referitoare la schimbările climatice şi a întrebat dacă Parlamentul se poate aştepta la propuneri ulterioare pentru dezvoltarea Strategiei de la Lisabona.

Roger Helmer (NA,UK): concluziile summitului conţin clişeele obişnuite despre Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi despre nevoia unei dimensiuni sociale, şi nu fac referire la probleme cum ar fi taxele prea mari sau incapacitatea Uniunii de a face faţă provocărilor de competitivitate în plan global.