Apartenenta acestui grup reprezinta motivul unui „razboi de gherila” intre doua organizatii locale. Asociatia Romano-catolicilor „Dumitru Martinas” sustine ca ceangaii ar fi de fapt români romano-catolici, pe când Asociatia Maghiarilor Ceangai din Moldova ii considera maghiari
Presa bacauana relata in toamna anului trecut, despre un scandal iscat in comuna Sanduleni pe tema orelor de limba maghiara pentru ceangai. In vreme ce una din tabere afirma ca solicitarile de invatare a maghiarei de catre copii au aparut pe fondul stimularii financiare a familiilor de catre un ONG ungar, cealalta acuza autoritatile de incalcarea legislatiei in domeniul educatiei. Incidente precum cel amintit au aparut dupa 1990 in mai multe comunitati de ceangai din judet. Ele isi au sursa intr-un conflict cronicizat cu privire la apartenenta etnica a populatiei ceangaiesti si ai carui protagonisti principali sunt Asociatia Romano-catolicilor „Dumitru Martinas” (ARDM) si Asociatia Maghiarilor Ceangai din Moldova (AMCM).
Intr-o vizita oficiala la Bacau, saptamâna trecuta, presedintele Adunarii Nationale Ungare Katalin Szili a declarat ca nu are cunostinta despre organizatii finantate de Guvernul Ungariei, care incearca sa convinga populatia romano-catolica sa-si dea copiii la scoli cu predare in limba maghiara contra unor foloase materiale. In acelasi context, presedintele Camerei Deputatilor Bogdan Olteanu a afirmat ca “nu e nimic rau in asta. De ce nu sunt si asociatii finantate de noi pentru românii din Ucraina sau din alta parte? Pentru ca unii stiu sa fie patriotiâ€.
Varianta româneasca
Cu girul mai mult sau mai putin tacit al Bisericii Romano-Catolice din Bacau, ARDM sustine ca nu exista ceangai, doar români romano-catolici, care nu sunt minoritate etnica si convietuiesc in armonie cu ortodocsii. Potrivit reprezentantilor organizatiei, denumirea de «ceangai» este perceputa ca jignitoare de populatia romano-catolica din Moldova si a creat o falsa problema etnica ce serveste guvernului Ungariei in politica privind protectia maghiarilor care traiesc in afara hotarelor. Aceasta problema, afirma ARDM, a devenit subiect de lucru pentru organismele europene la initiativa guvernului maghiar, care s-a folosit în acest sens de asociatii create artificial si finantate pe masura, printre care si AMCM.
Induse astfel in eroare, organismele europene ar fi concluzionat in anul 2001 ca ceangaii sunt o minoritate etnica izolata si condamnata la disparitie si ar fi acceptat rolul «salvator» al organizatiilor pro-maghiare in privinta asa-zisilor ceangai. Pentru a sustine apartenenta româneasca a ceangailor, ARCM foloseste in principal argumente istorice si statistice. Dupa cum se arata pe pagina de internet a asociatiei, www.asrocatolic.ro, „catolicii moldoveni de astazi sunt urmasii ardelenilor români, în cea mai mare parte tarani iobagi, care, plecati în pribegie, s-au asezat în Moldova. Aceasta plecare apare dupa ce, în citeva rinduri, românii din Ardeal, scosi în afara celor trei natiuni medievale, s-au ridicat, cerindu-si drepturile”. De asemenea, conform rezultatelor Recensamântului din 2002, din aproape 120.000 de catolici locuind in cele peste 40 de comunitati catolice bacauane, mai putin de 1800 de persoane s-au declarat ceangai, marea majoritate declarându-se români.
Varianta maghiara
De cealalta parte, „scopul AMCM este pastrarea culturii si identitatii maghiarilor ceangai din Moldova. In acest sens derulam cursuri extra-scolare de invatare a limbii maghiare, informam populatia asupra acestora, organizam tabere si excursii in România si Ungaria. Pentru fiecare copil minor inscris la cursurile de limba, oferim anual familiei, la cerere, o subventie de circa 300 de lei”, asa cum au declarat reprezentantii organizatiei. Potrivit spuselor lor, principalul argument al originii unguresti a ceangailor ar fi dialectul maghiar folosit de aceasta minoritate. De asemenea, AMCM militeaza pentru introducerea slujbelor romano-catolice in limba maghiara. Dupa rasturnarea comunismului, se arata pe site-ul asociatiei www.csango.ro, in mai multe localitati bacauane s-au formulat cereri in aceasta directie, demersuri ramase fara rezultat. „S-a ajuns cu asemenea cereri si la Papa, dar pâna in acest moment nu s-a oficiat nici o slujba în limba maghiara în nici o biserica a comunitatii. Se pare ca Vaticanul pune accent pe o biserica romano-catolica vorbitoare de limba româna în Moldova si nu ia atitudine împotriva asimilarii lingvistice a ceangailor de pe aceste meleaguriâ€, se plâng pe internet cei de la AMCM.
Punctul de vedere al Europei
Intr-o Recomandare din 2001, Consiliul Europei (CE) si-a aratat „ingrijorarea fata de soarta culturii minoritatii ceangaiesti din România”. „Acest grup etnic romano-catolic vorbeste o forma veche de maghiara si prezinta traditii stravechi si o cultura populara de o valoare exceptionala pentru Europa”, se mai arata in documentul ce contine mai multe sugestii catre autoritatile române pentru protejarea ceangailor.
O alta Recomandare a CE, datata 2006, arata ca „situatia comunitatii ceangaiesti poate fi inteleasa prin prisma Recensamântului din 2002. Majoritatea ceangailor sunt romano-catolici si traiesc in judetul Bacau. In ultimii ani au aparut voci ce sustin ca toti romano-catolicii din Bacau ar fi ceangai. Afirmatia este respinsa de majoritatea bacauanilor romano-catolici, care s-au identificat deja ca români”.
Alin LEANCA
