Diminuarea proprietatii obstesti a târgovetilor din Bacau prin cartea domneasca data la Suceava in 28 ianuarie 1409

Formarea statului feudal Moldova a avut consecinte negative asupra proprietatilor obstesti, constituite in jurul târgurilor existente din perioadele anterioare. Nu exista documente domnesti asupra timpului in care satele componente ale ocoalelor târgurilor ar fi fost integrate acestora. Absenta informatiilor documentare constituie dovada formarii lor in timpurile anterioare constituirii statului moldav si aparitiei autoritatii domnesti. Domnii Moldovei, in perioada de inceput a functionarii institutiei „domnia” nu au avut autoritate sa preia proprietatile comune ale comunitatilor urbane si nici pe cele ale razesilor, similare celor ale târgovetilor. Autoritatea domneasca n-a acordat nimic târgovetilor si nici satenilor, deoarece aproape tot teritoriul statului era proprietate obsteasca. Pretentiile formulate de anumiti indivizi si unele institutii religioase, cu apucaturi feudale, reprezinta preocupari abuzive si mosteniri boieresti si calugaresti medievale. Domnia, prin documentele scrise a fixat hotarele asezarilor, iar apoi le-a modificat in sensul micsorarii acestora prin donatii abuzive in favoarea rudelor, prietenilor, staretilor de manastiri, episcopilor, mitropolitilor, celor care dovedeau devotamnet fata de domn. Cuvintele „hotar” si „ocol” au fost inscrise pentru prima data in documentul elaborat si eliberat la Roman, in anul 1392 (6900), dupa martie 30, de catre Roman voievod. Acesta s-a autoproclamat: „Marele, singur stapânitor, din mila lui Dumnezeu domn, Io Roman voievod, stapânind Tara Moldovei de la munte pâna la mare”. Autoritatea lui a permis luarea unor proprietati si donarea acestora catre apropiatii sai „pentru credincioasa… slujba”. Dupa precizarea motivului a fost aratat „hotarul intregului ocol”. Cuvintele inscrise in document au exprimat realitatea timpului in care abuzurile gaseau sprijinul legal in anumite „principii” abuzive feudale. La 28 ianuarie 1409, Alexandru cel Bun, in virtutea „principiului feudal” incorect si abuziv „dominium eminens” a dispus luarea „de la Bacau” si inzestrarea lui „pan Giurgiu Ungureanul”, care „ne-a slujit cu dreptate si credincioasa slujba. De aceea, noi, vazând dreapta si credincioasa lui slujba catre noi, l-am miluit cu deosebita mila si i-am dat in tara noastra, in Moldova, satele, ocinile lui, anume: Ungurenii, unde este casa lui, si lânga acela, Suhodolul si-a sadit-o”. Asezarile satesti aratate erau parte integranta a proprietatii obstesti a târgovetilor de la Bacau, integrate prin buna intelegere intre oamenii care populau asezarea urbana si cele doua sate. Prezentarea hotarelor „Ungurenilor de la Bacau” in forma urmatoare: „incepând de la obârsia (pârâului)… drumul de la pârâu, apoi, de acolo, drept… la Piatra, apoi, drept prin mijlocul cereteilor, la capatul vaii… apoi, in jos pe Vale, pâna la capatul Vaii, apoi, pe vale, in jos, la un vad, apoi, drept la deal, la gura vaii, apoi pe deal in sus, valea ce iese din padure, apoi, in sus, pe vale, pâna unde iese in poiana, apoi, din padurea de la Tudora, in sus, la capatul Poienii Arse de la Cârligata, apoi, drept la pârâu, apoi, pe pârâu in sus, pâna la obârsie”. Rezulta limpede ca suprafata de pamânt in cauza a fost desprinsa din proprietatea comuna a târgului si a satelor respective, situata pe cursul Negelului pâna la vadul apei, aflat la iesirea acesteia „dintre dealuri”. In anul 1816, inginerul Kuhnel a mentionat in planul intocmit semnele de hotar astfel: Chilia lui Bran, Fântâna lui Tofan, Drumul Ocnei, Dealul Radaoanii, Pârâul Calugarului, Piscul lui Bran, 12 pamânturi ale Manastirii Bistrita, viile locuitorilor din Calugara (Magura zilelor noastre), cele ale târgovetilor de la Bacau, Silistea Uzorenilor, Vadul Benciului, Beciul Domnesc, Drumul Chetrii, Muntele Saratii, Dealul Ursoaiei, Drumul Mare. Toate acestea au fost aratate drept limite pentru mosia asezarii urbane Bacau din 1816. Acestea demonstreaza dezvoltare si continuitate pe dealul vestic de la Bacau, unde târgovetii mai aveau doar un rest din marea suprafata de pamânt de odinioara.
Prof. dr. Dumitru ZAHARIA

1424 (6932) oct. 9, Suceava
Document scris pe pergament de Alexandru cel Bun, pastrat la Arhivele Nationale Bacau