Gaselnitele liberale continua sa bulverseze sistemul educativ

La foarte scurt timp dupa crearea sa de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, Agentia Româna de Asigurare a Calitatii in Invatamântul Preuniversitar – A.R.A.C.I.P. a devenit, deopotriva, controversata dar si temuta. De proape un an, A.R.A.C.I.P.-ul a devenit, practic, bau-bau-ul directorilor scolari, dar si al cadrelor didactice, in corpore, obligându-i sa elaboreze teancuri intregi de documente, cele mai hulite fiind raportul de inspectie, raportul anual privind starea invatamântului si raportul de autoevaluare. Raportul de autoevaluare interna da foarte multe batai de cap directorilor, pentru ca acesta trebuie sa contina, printre altele, stadiul atins in privinta dotarilor, a resurselor umane si planurile de dezvoltare. Saptamâna trecuta am efectuat un sondaj-blitz la Inspectoratul Scolar Judetean, printre candidatii la un post vacant de director sau director adjunct, multi dintre ei având deja la activ stagii de ani si ani in functii de conducere. Subiect unic: Ce parere aveti despre raportul de autoevaluare?

„In scoli e prea multa hârtogarie!”

„Am facut in ultimul an atâtea rapoarte cerute de A.R.A.C.I.P., incât acum, pe moment, nici nu mai stiu care e raportul de autoevaluare. Nu cumva e cel care le include pe toate celelalte rapoarte? „, ne-a intrebat un candidat aflat de doi ani, cu delegatie, pe postul de director al unei unitati scolare. Interlocutorul nostru pusese, la rândul sau, intrebarea potrivita, pentru ca, intr-adevar, raportul de autoevaluare nu poate fi complet – conform conceptiei A.R.A.C.I.P. – decât daca include raportul de inspectie si raportul anual privind starea invatamântului. „In scolile noastre este foarte multa hârtogarie de un an incoace. Nici nu mai avem timp sa respiram. La scoala noastra, 7 – 8 profesori au lucrat pe brânci, timp de o saptamâna, la acest raport. Se pare ca A.R.A.C.I.P.ul n-are alt scop decât sa-si dovedeasca utilitatea prin inventarea a tot mai multe rapoarte”, ne-a spus un alt candidat la postul de director scolar, si el aflat pe functie de conducere, de un an, cu delegatie.

„Când mai are timp un director sa se ocupe
de adevaratele probleme ale scolii?”

„Stiu ca Ministerul a primit deja foarte multe sesizari cu privire la supraincarcarea directorilor si a cadrelor didactice cu hârtogarie in cea mai mare parte inutila, ne-a spus un candidat care a fost, timp de mai multi ani, directorul unui grup scolar din judet. Dar nu s-a luat nici o masura, nici o analiza a acestei noi situatii care, intre timp, a devenit ingrijoratoare. Ministrul Cristian Adomnitei ar trebui sa ne raspunda când mai are timp un director sa se ocupe de adevaratele probleme ale scolii, din ce in ce mai multe, mai complexe si mai presante? Ar fi suficient sa amintesc problema bazei materiale, invechita si depasita moral, problema absenteismului mereu in crestere sau problema disciplinei elevilor, problema din ce in ce mai des dezbatuta in sedintele consiliilor profesorale din majoritatea scolilor.” Doi dintre interlocutorii nostri au fost pe cât de succinti in raspuns, pe atât de duri: „Autoevaluarea nu este decât o forma de acoperire cu hârtii a haosului din invatamânt” a punctat primul dintre ei. „Prin aceasta serie de rapoarte se incearca o spalare a adevaratelor probleme din invatamânt, tot mai spinoase, pentru ca e mult mai usor sa creezi probleme noi pentru altii, decât sa incercei sa rezolvi tu, Minister, adevaratele probleme ale invatamântului, vechi de doua decenii”, a adaugat cel de-al doilea.

Scolile particulare s-au incolonat la autoevaluare

Inspectorul scolar pentru invatamânt particular, profesoara Loredana Ghelase, ne-a informat ca unitatile scolare din subordine s-au acomodat mai repede, de voie, de nevoie, cu noile cerinte ale A.R.A.C.I.P.: „Scolile particulare autorizate sunt obligate sa prezinte, la termen fix, Raportul anual de evaluare interna, pentru a proba anual stadiul atiuns in privinta calitatii procesului instructiv-educativ, in timp ce unitatile deja acreditate prezinta acest raport numai la solicitarea expresa a A.R.A.C.I.P.” Loredana Ghelase a adagat, insa, ca „sunt, intr-adevar, cam multe cerinte pentru elaborarea acestui raport: situatia investitiilor, a dotarilor, a personalului, proiectele de viitor si altele. Noroc ca marea majoritate a unitatilor scolare particulare au sedii de dimensiuni mai mici, personal redus si un numar nu prea mare de elevi”.

De ce „sunt date la secret” rapoartele de autoevaluare?

Desi Ministerul a decis ca directorii unitatilor scolare trebuie sa prezinte rapoartele parintilor, sa le afiseze la aviziere si pe site-ul scolii, in aproape toate unitatile scolare din judet aceste rapoarte „sunt date la secret”. Un candidat aflat de doi ani pe functie, cu delegatie, a gasit, pentru noi, si explicatia: „Stiu de ce ne-ati pus acum problema secretomaniei, dar va spun eu ca nicaieri nu scrie ca aceste rapoarte trebuie aduse la cunostinta presei. Dar chiar secrete nu sunt pentru ca eu, de pilda, am afisat la avizierul scolii acest raport de autoevaluare si l-am pus si la dispozitia parintilor”.

Stefan OLTEANU

Adauga un comentariu

*