Dragos Benea: “Sunt preocupat de reducerea decalajelor dintre sat si oras“

La final de mandat, candidatul PSD la presedintia Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea, explica pentru cititorii “Observatorului” care au fost realizarile sale ca presedinte al CJ Bacau si care sunt obiectivele pentru mandatul 2008-2012.

Reporter: Domnule Dragos Benea, incep prin a va intreba cum ati gasit institutia Consiliului Judetean Bacau la data preluarii mandatului, in 2004? Ce proiecte existau, care era situatia globala a CJ Bacau?

Dragos Benea: Vreau sa va spun ca la data preluarii mandatului am gasit o institutie echilibrata administrativ, fara dezechilibre la nivel macro, cu un aparat alcatuit din oameni pregatiti in zona sensibila a administratiei. Din acest punct de vedere nu am ce sa reprosez predecesorului meu, Neculai Lupu. De fapt, nici nu-mi sta in caracter sa ma plâng de greaua mostenire, o tema pe care vad ca unii candidati o tot afiseaza de la inceputul campaniei electorale pentru a masca tot felul de incompetente. Singurul proiect de anvergura derulat de CJ Bacau in anul 2004 era construirea parcului industrial HIT de la Hemeiusi. Pe lânga acest obiectiv investitional, CJ se ocupa si de continuarea constructiei catedralei ortodoxe inceputa in anul 1992.

Care au fost tintele mandatului dumneavoastra? Cu ce planuri ati plecat la drum si cât s-a realizat din ce v-ati propus sa realizati la nivelul judetului Bacau?

In momentul in care am pornit la drum ca presedinte al CJ Bacau am avut trei obiective majore in jurul carora mi-am construit intregul mandat. Acestea sunt: Aeroportul International, reteaua drumurilor judetene si, nu in ultimul rând, Spitalul Judetean de Urgenta plus Spitalul de Pediatrie. Pe lânga aceste linii directoare prin care am incercat sa-mi definesc mandatul, am avut o atentie speciala fata de catedrala ortodoxa. Am incercat, si cred ca am reusit, sa cresc ritmul lucrarilor la catedrala. In acest moment, lacasul de cult a ajuns in etapa finala a lucrarilor: e vorba de realizarea finisajelor interioare si exterioare. Un obiectiv cu adevarat central al mandatului meu a fost reducerea decalajelor dintre mediul rural si cel urban la nivelul infrastructurii locale. Pentru mine aceasta tema stringenta a fost, este si va fi una de maxim interes. De ridicarea nivelului de trai si de dezvoltarea satului românesc nu s-a preocupat in mod consistent nicio guvernare. Mi-am fixat ca tinta rezolvarea problemei infrastructurii rurale pentru ca toate pornesc de aici. Cu o infrastructura bine pusa la punct vor aparea si investitori, iar proiectele derulate in mediul rural de catre viitorul guvern vor fi mai usor de pus in practica.

In mai multe rânduri ati fost acuzat de catre unii lideri ai PNL, in speta de catre Ionel Palar, ca drumurile judetene arata jalnic, ca se putea face mult mai mult pentru ca ele sa arate altfel, sa fie imbunatatite. Cum comentati aceste acuze si care este adevarul referitor la investitiile in repararea drumurilor din judet?

Reteaua drumurilor judetene numara aproximativ 950 de kilometri. Din acestia, in timpul mandatului meu s-au reparat capital sau modernizat 450 de kilometri. Acesti kilometri reabilitati pot fi vazuti la fata locului si in documente. Desigur, ne aflam in campania electorala si e normal sa existe atacuri. Eu accept atacurile fondate. Insa când reprezinti un partid – PNL – ce “patroneaza” Ministerul Transporturilor care anul trecut a asfaltat doar 40 de kilometri de drumuri nationale ar trebui sa mai si taci. Ce sa spuna si Ionel Palar? E clar ca vorbeste in necunostinta de cauza, fara sa priceapa situatia reala din teren. As intelege sa ma acuze altcineva, in afara lui Palar, cineva care sa fi participat la luarea deciziilor in CJ Bacau, la elaborarea proiectelor. Ionel Palar a avut doar doua interpelari in CJ si acelea in 2004: prima când a depus juramântul, iar a doua când a facut trei propuneri din partea PUR – nu fugise inca la PNL – pentru constituirea Autoritatii Teritoriale de Ordine Publica (ATOP). Atât. Unii lideri politici sau candidati la alegerile locale ar trebui sa mai invete sa taca. Nu au facut nimic semnificativ vreme de patru ani sau 12 ani, iar acum – când sunt presati de liderii de la centru sa candideze sau când realitatea sondajelor le da frisoane – ies cu acuze nefondate. E un jalnic spectacol de campanie electorala. Eu vin cu drumuri judetene reparate in proportie de aproape 50 la suta. Ei vin cu nimicuri. Obiectivul meu in urmatorii patru ani ar fi sa inchid in proiecte de reparatii capitale toata infrastructura drumurilor judetene, pâna la 950 de kilometri. Sa nu uitam ca drumurile judetene nu au beneficiat pâna in 2004 de investitii serioase, de proiecte de anvergura. Avem trei drumuri judetene de mare intindere inscrise pentru reabilitare pe bani europeni pe Axa 2 a Programului Operational Regional. E vorba de drumul Pârgaresti – Oituz de aproximativ 12 kilometri; de drumul Buhoci – Bibiresti – Parincea – Gaiceana – Huruiesti de 55 de kilometri; si de drumul DJ 119 Caiuti – Pralea de 14 kilometri. Toate aceste trei proiecte de infrastructura sunt eligibile. Valoarea lor se ridica la peste 30 de milioane de euro. Este primul proiect de finantare europeana a drumurilor judetene. Si lucrurarile nu se vor opri aici.

Am discutat despre drumurile judetene pâna acum. In ce stadiu se afla celelalte obiective administrate de CJ Bacau? Ma refer la Spitalul Judetean de Urgenta, la Aeroportul International.

La Spitalul Judetean si la cel de Pediatrie am modernizat ambele blocuri operatorii si am reabilitat termic ambele cladiri. De asemenea, de curând am inaugurat o investitie la sectie de oftalmologie. Unitatea de Primire a Urgentelor din cadrul SJU Bacau a intrat intr-un proiect Phare de modernizare. Ca obiective pentru urmatorul mandat mi-am propus sa realizez investitii de modernizare capitala in cadrul sectiilor de oncologie, dermatologie si maternitate. In ceea ce priveste catedrala ortodoxa, declar ca nu am facut-o eu. Nu-mi apartine. Ea a fost facuta de toti cei 700.000 de bacauani din judet, prin impozitele si taxele pe care le-au platit. De doi ani incoace, in prima zi de miercuri a fiecarei luni am avut runde de intâlniri cu constructorii catedralei si cu beneficiarii ei. In ele, dupa cum stiti, am rezolvat toate problemele aparute si am reusit sa imprimam un ritm accelerat de construire a lacasului de cult. Aeroportul International din Bacau este un obiectiv la care tin in mod deosebit. Asa cum am mentionat si in pliantul meu electoral, un kilometru de pista de duce oriunde in timp ce un kilometru de autostrada nu te duce nicaieri. Conform studiului realizat de consortiul condus de compania Deloitte, in aeroportul din Bacau trebuie investiti 45 de milioane de euro. In acest moment ne aflam in plina licitatie internationala cu acest obiectiv si va pot spune ca pâna acum au fost achizitionate 4 caiete de sarcini. Exista, prin urmare, un real interes din partea companiilor de profil in acest amplu proiect de modernizare a aeroportului bacauan. Cei 45 de milioane de euro care trebuie investiti in aeroport vor merge catre repararea capitala a pistei, pentru operarea oricarui tip de avion, modernizarea aerogarii si modernizarea instalatiei de balizaj. Reducerea decalajelor rural-urban e un proiect care va fi realizat in urmatorii 5-6 ani. Cine spune ca va rezolva imediat aceasta problema, peste noapte, minte. In mediul rural exista peste 35 de sisteme de alimentare cu apa si 19 sisteme de canalizare plus statii de epurare realizate in patru ani de mandat. Aproximativ 200 de unitati scolare au fost modernizate, iar drumuri comunale, poduri si podete realizate sunt in numar de 58. Au fost modernizate 22 de sedii de primarii si construite 4 sali de sport si 4 camine culturale. Repet, reducerea diferentelor dintre sat si oras e un obiectiv pe termen lung. Este o munca dura care se va intinde pe 5, 6 ani cel putin. In orice caz, presedintele CJ trebuie sa fie partenerul primarilor din judet, cu atât mai mult al celor din mediul rural. La Bacau trebuie sa fiu partener cu primarul pentru reusita proiectului de modernizare a aeroportului; la Onesti pentru realizarea rampei ecologice; la Tg. Ocna pentru impiedicarea instrainarii salinei; la Slanic Moldova ca partener in proiectul pârtiei de ski; la Darmanesti pentru repararea drumului judetean de la Valea Uzului; la Buhusi pentru reabilitarea industriala a zonei. Pentru ceilalti 85 de primari din mediul rural voi fi partener pentru proiectele de infrastructura. In cadrul urmatorului mandat voi initia un proiect de pietruire a ulitelor din satele bacauane. Noroaiele trebuie sa dispara odata pentru totdeauna din satul bacauan. In zona asistentei sociale si protectiei copilului am investit peste 5 milioane de euro in patru ani de mandat. De aceasta suma au beneficiat 1500 de persoane si am creat astfel 420 de locuri de munca. Sa nu uitam, de asemenea, de fostul sediu al Bibliotecii Judetene, situat in zona zero a orasului, sediu la care au demarat ample lucrari de renovare. Aceasta este menirea unui presedinte de consiliu judetean: sa aiba puterea de dialog cu toti cei implicati in actul administrativ; sa aiba puterea de a angaja proiecte si de a coagula fortele politice locale pentru indeplinirea respectivelor proiecte. Pe lânga proiectele enumerate deja, in sfera sociala functioneaza programul “Penarul premiantului” in care elevii merituosi din mediul rural sunt sustinuti cu o suma de bani. Sa nu-i uitam nici pe studentii bacauani care au obtinut burse de studiu la universitati din strainatate. Acestia beneficiaza de suportul CJ Bacau care le acorda finantare pentru acoperirea cheltuielilor de cazare, masa si transport.

In repetate rânduri adversarii politici v-au imputat proiectele de imagine pe care le-ati initiat pentru judetul Bacau; pentru conturarea unui “brand” numit Bacau. Erau necesare aceste proiecte de imagine sau, pur si simplu, in lipsa de “material electoral”, contracandidatii dumneavoastra ataca in front nestiind de ce sa se mai lege?

Judetul Bacau a avut doar doua proiecte de imagine in timpul mandatului meu. Este vorba despre albumul “Marturisiri” si despre proiectul celor “13 Legende” bacauane. Sumele alocate acestor proiecte echivalau cu asfaltarea a 500 de metri de drum judetean, adica cu 0,5 la suta din reteaua drumurilor judetene. Proiectele au un singur scop: promovarea imaginii judetului prin oamenii nascuti pe aceste meleaguri. Vreau sa va spun ca 97 la suta din bacauani considera oportuna folosirea imaginii personalitatilor pentru promovarea imaginii de ansamblu a judetului. Cred ca daca 97 la suta din bacauani spun ca e firesc ca imaginea marilor bacauani sa fie utilizata in promovarea judetului, orice comentariu devine inutil. Aceste proiecte nu figurau in fisa postului meu. Dar ca presedinte al CJ Bacau era clar ca trebuie sa lucrez si la imaginea acestui judet. Proiectul “Legendelor” a fost derulat prin licitatii publice câstigate de firme din Bucuresti care s-au ocupat de promovarea proiectului. Iar ideea de a lipi imaginea Nadiei Comaneci de judetul Bacau e o obligatie pentru fiecare din noi. Noi nu avem in judet burgul Sibiului, Palatul Culturii sau mânastirile din Bucovina. Avem, in schimb, oameni de valoare, personalitati recunoscute.

Cum v-ati inteles – daca, fireste, v-ati inteles – in patru ani de mandat cu primarul Bacaului, Romeo Stavarache, liderul local al partidului de guvernamânt? A pus Stavarache umarul la aducerea fondurilor in judet? S-a implicat politic in ajutarea tuturor bacauanilor prin relatiile pe care spune ca le are cu mai marii PNL?

Nu voi da aici un raspuns transant ci, mai degraba, unul generalist. Voi intreba: De ce de când a venit premierul Tariceanu in judet si i-am prezentat studiul de fezabilitate pentru aeroport nu am mai primit niciun ban desi ni s-au promis 15 milioane de euro?; De ce intr-un proiect comun CJ. Consiliu Local, Prefectura, asa cum a fost amenajarea Sediului de Evidenta Informatizata a Persoanei, conducerea CJ a fost exclusa de la “taierea panglicii” desi consiliul judetean a contribuit cu cladirea?; De ce primarul Stavarache a revendicat cladirea fostei Biblioteci Judetene chiar când aceasta intra in lucrari de renovare, riscând astfel sa piarda creditul oferit de Banca Mondiala?; De ce primarul Stavarache nu afirma public ca terenul pe care e sapata fundatia Spitalului Municipal a apartinut, de fapt, CJ Bacau?; De ce la vizita primarului din Torino, presedintele CJ Bacau nu a fost invitat, in conditiile in care la parafarea infratirii cu departamentul Limousin din Franta toata conducerea PNL a fost invitata?; De ce lucrarile de la podul Holt nu au fost incepute desi acest obiectiv se regaseste in portofoliul Ministerului Transporturilor, condus – dupa cum se stie – de un liberal?; De ce primarul Stavarache nu a sprijinit, prin natura pozitiei pe care sustine ca o are in interiorul PNL, dezvoltarea HIT Park Hemeiusi dupa modelul investitiei Nokia de la Cluj, când premierul Tariceanu s-a implicat personal in “dirijarea” investitiei catre acest oras?. Toate acestea sunt intrebari pertinente, legate de administratie. Cam aceasta a fost relatia pe care am avut-o cu primarul municipiului Bacau.

In incheiere as dori sa lamurim “problema” fotografiei cu Patriarhul BOR, pe care o aveti in pliantul electoral. De unde toata aceasta tevatura iscata de o anumita parte a presei?

In primul rând, in fotografia respectiva IPS Daniel era mitropolit al Moldovei si Bucovinei si nu patriarh. Se afla in vizita la Bacau unde inspecta santierul catedralei ortodoxe aflata in constructie. A fost mereu interesat de acest obiectiv de cult. Fotografia nu este una oficiala, ci una particulara. Consider si acum ca e cea mai importanta fotografie pe care am facut-o in viata mea. Prefer sa apar in poze alaturi de IPS Daniel, decât sa fac fotografii cu interlopul Costica Argint, asa cum a facut fostul ministru de externe al României, Adrian Cioroianu.

a consemnat Lucian BOGDANEL

Adauga un comentariu

*