Satenii din Valea Mica si nu numai au trait sâmbata dupa amiaza momente de aleasa piosenie. Pentru prima data, dupa aproape jumatate de mileniu de la plecarea sa din Moldova natala, Ieremia Valahul se va intoarce, metaforic, acasa. In drumul sau spre sanctuarul din Onesti, acolo unde vor ajunge pe data de 31 mai, moastele Fericitului au facut un popas istoric in Parohia Romano-Catolica din Valea Mica.
Ieremia Valahul, primul român beatificat de biserica catolica.
ÃŽn 1556 se naste Ion, fiul lui Stoica Costiste si al Margaretei Barbat, în Moldova, într-o localitate care apare în biografiile sale ca „Tzatzo†sau „Zazoâ€. Parintii lui Ion erau tarani simpli, nu bogati, dar aveau o bucata de pamânt. Ei erau foarte credinciosi, în special mama, Margareta. Ea îsi învatase copiii de mici sa fie credinciosi, generosi, sa nu fie egoisti. Le povestea întâmplari din Biblie si le vorbea despre pedepsele lui Dumnezeu, în special despre iad. Desi nu era o persoana culta, Margareta avea un mare talent la povestit si imaginile iadului l-au impresionat foarte mult pe Ion.
Într-o zi Ion i-a spus mamei sale ca vrea sa se faca calugar pentru a nu ajunge în iad. Mama i-a raspuns ca în tara calugarii nu mai sunt cu adevarat credinciosi, ca adevaratii crestini traiesc în Italia, unde se afla si Papa. Baiatul a fost asa de impresionat, încât la numai 18 ani, în 1574, a plecat din satul natal cu gândul de a ajunge în Italia. El s-a îndreptat spre Alba Iulia, unde a muncit ca salahor la repararea zidurilor cetatii. Pe atunci principele Transilvaniei era Stefan Bathory, care era bolnav. El a fost vindecat de medicul italian Pietro La Iacomo si proclamat rege de catre polonezi. La întoarcerea în Italia, medicul l-a luat ca ajutor pe Ion, care se pricepea la cai. Astfel, în timpul Pastelui lui 1576, Ion pleaca de la Alba Iulia si soseste la Bari în vara aceluiasi an, unde ramâne 18 luni. În februarie 1578 el pleaca la Napoli unde ajunge în timpul Postului Mare. La 8 mai el îmbraca haina de novice capucin în mânastirea de la Sessa Aurunca. La 8 mai 1579 el face profesiunea solemna si primeste numele de Ieremia. Este trimis la mânastirea Sfântul Efrem cel Vechi, din Napoli, ca bucatar. În 1584 e transferat la Pozzuoli ca bucatar si gradinar. La începutul lui 1585 e transferat la mânastirea Sfântul Efrem cel Nou, din Napoli, în calitate de infirmier, slujba pe care a îndeplinit-o în mod eroic timp de 40 de ani.
În tot timpul vietii sale de calugar franciscan el a dat dovada de o mare credinta si un mare devotament în muncile la care era pus de catre superiori. Desi analfabet, el avea darul de a povesti pe înteles învatatura crestina, întrecându-i chiar pe teologi. Era iubit de popor si de ceilalti calugari. El nu si-a uitat niciodata originea româneasca si mai ales parintii, ca dovada era numit de fratii sai calugari „da Valacchia†(Valahul). Chiar din timpul vietii sale se vorbea despre el ca un sfânt, mai ales ca înfaptuise prin rugaciune câteva vindecari miraculoase.
În 1625, pe 5 martie, Ieremia moare si la 25 septembrie 1627 Papa Urban al VIII-lea începe procesul apostolic, de beatificare, dar in 1631 acest proces a fost reorganizat. Procesul a fost reluat în 1672 conform noii proceduri. În acest timp, moastele lui Ieremia au vindecat mai multi oameni suferinzi. La 26 septembrie 1687, Papa Inocentiu al XI-lea aproba discutarea caracterului eroic al virtutilor sale. Din motive ramase necunoscute, când beatificarea parea sigura, procesul a stagnat.
În 1905 Gheorghe Sion descopera o biografie a Fericitului, care ajunge în 1914 în mâinile lui Nicolae Iorga. Românii au cerut reînceperea procesului, dar Sfântul Scaun a refuzat, pentru ca nu se mai cunostea locul unde se afla mormântul fratelui Ieremia.
Profesorul ortodox Grigore Manoilescu, publicist cunoscut si om de cultura, alcatuieste portretul sau în seria „Români daruiti altor neamuriâ€. Una dintre aprecierile sale a ramas celebra: „Bogat neam de oameni suntem noi de am putut sa dam în acelasi veac, în aceeasi vreme , un sfânt ca Ieremia Valahul si un razboinic ca Mihai Viteazulâ€. Tot profesorul Manoilescu s-a consacrat reluarii procesului canonic de beatificare. Astfel, la 16 iunie 1947 el îi redescopera mormântul. Dupa mai bine de 35 de ani, mai precis pe data de 30 octombrie, în Anul Sfânt 1983, Papa Ioan Paul al II-lea îl ridica pe fratele Ieremia Valahul la cinstea altarelor, declarându-l „fericitâ€, în cadrul unei ceremonii solemne. Sfântul Parinte a spus în limba româna: „În istoria voastra bimilenara, atât de bogata, cu atâtea valori de credinta, Ieremia Valahul este primul român care este ridicat oficial la gloria altarelorâ€.
Drumul spre casa
Moastele Fericitul Ieremia Valahul vor ajunge acasa dupa 434 de ani de la parasirea tinutului natal si dupa 25 de ani de la proclamarea sa de Fericit la 30 octombrie 1983. Joi, 8 mai, în ziua comemorarii liturgice a Fericitului Ieremia Valahul, ramasitele sale pamântesti au luat drumul spre tara, pornind de la biserica Neprihanitei Zamisliri a parintilor franciscani capucini din Napoli, manastire unde si-a sfintit viata pamânteasca încheiata la 5 martie 1625. Însotita de parintele Ubaldo Oliviero, superiorul conventului parintilor capucini din Onesti si de parintele Iustin, urna cu ramasitele pamântesti ale primului român declarat Fericit în mod oficial de Biserica va parcurge aproximativ acelasi traseu facut pe jos la plecarea în 1574 din România în Italia. Sosirea la sanctuarul din Onesti, dupa multe popasuri prin tara, este prevazuta pentru ziua de 31 mai. Dupa salutul în limba italiana si urarea „Pace si bine†din partea parintelui italian Ubaldo Oliviero, statuia care contine osemintele Fericitului a drumul catre România.
Dupa noua zile, sfintele moaste au ajuns in Parohia Romano-Catolica Valea Mica, unde au intâmpinate de sute de credinciosi veniti din toata Moldova. Ceremonialul religios a fost condus pastorul diecezei de Iasi, Episcopul Petru Gherghel. Preasfintia Sa a concelebrat alaturi de mai multi preoti, Sfânta Liturghie, dupa care credionciosii s-au inchinat la sfintele moaste. Ca de fiecare data, in ultimii ani, la evenimentele importante ale comunitatii din Cleja au fost prezenti deputatul Gabriel Vlase-presedintele executiv al Partidului Social Democrat Bacau, Dragos Benea- presedinte al Consiliului Judetean Bacau, Dan Tataru, Dumitru Braneanu si Dorian Pocovnicu-consilieri judeteni.
Foto&text : Cristinel AIOANEI