Bâstroe, „fila” din Testamentul lui Petru cel Mare

Istoria lumii, si nu numai cea a Rusiei il considera pe Petru cel Mare ca cel mai important tar al marelui imperiu euro-asiatic, cel care a modernizat statul rus, ridicându-l la rangul de mare putere europeana. Dar un alt mare merit al faimosului tar este si acela de a se fi ocupat nu numai de prezentul Rusiei, dar si de viitorul ei. Intr-adevar, nu este un secret existenta faimosului Testament din 1725 lasat de Petru cel Mare la moartea sa. Nu numai urmasii tarii de pe tronul Rusiei, dar si bolsevicii rosii, in frunte cu sângerosul sau conducator Stalin, iar dupa disparitia acestuia chiar actualul lider de la Kremlin, Putin, au guvernat si guverneaza dupa spiritul si litera celebrului Testament. Iata ce scrie el: „Razboiul trebuie sa ajute pacii, in interesul intinderii Rusiei si al inaintarii ei in inflorire… A se intinde neincetat catre Nord pe marginea Marii Baltice si catre Sud, pe marginea Marii Negre.” Se stie ca razboaiele ruso-turce au avut ca tel tocmai Dardanelele, iar in drumul spre Bosfor primul obstacol il constituie Basarabia Moldovei noastre, aparate cu strasnicie de un alt… „cel Mare” – Stefan, vestitul voievod. Dupa caderea Comunismului, beneficiara vestitului Testament a devenit… Ucraina, mare putere teritoriala prin vointa Rusiei, care i-a cedat marile rapturi realizate de fosta Uniune Sovietica dupa cel de al Doilea Razboi Mondial. Printre acestea au fost si sudul Basarabiei si o parte din Delta Dunarii cu Chilia, unul din cele trei brate prin care marele fluviu se varsa in Marea Neagra. Ca si in cazul Insulei Serpilor, Kievul s-a apucat de treaba. Inca din vara lui 2004 a pasit la construirea Canalului Bâstroe pe bratul Chilia, care sa asigure accesul direct al Ucrainei la mare. Este vorba de o lucrare hidrologica de mare complexitate, realizata in mare masura de nemti. Bratul Chilia a fost largit si adâncit cu trei metri pe distanta celor 9 kilometri in sectorul ucrainian. In prezent s-a realizat, experimental doar, pretinde Kievul – traficul naval pe Bâstroe, lucrarile definitive trebuind sa aiba loc in acest an. Dar numeroase nave de mare tonaj au trecut deja prin canal. Ucraina a realizat o importanta victorie economica si strategica, in schimb, România si chiar Europa, in ciuda protestelor isi vad amenintat acest monument al naturii, care este Delta Dunarii, daruit de Dumnezeu si natura nu numai românilor, dar si intregii Europe. Dar vecinii nostri uita ca se vor si ei europeni cu aspiratii la NATO si Uniunea Europena. Vor distruge prin construirea canalului un ecosistem creat de sute de ani de natura, de o varietate unica in Europa. Peste 4000 de specii vegetale si animale. Marindu-se debitul canalului pentru a se permite accesul navelor de 25.000 de tone, aceasta se va face in detrimentul celorlalte brate românesti, Sulina si Sf. Gheorghe. Micsorarea debitului de apa a acestora va perturba regimul de oxigenare a zonei, având serioase consecinte asupra florei si faunei. Nu numai lumea pestilor va avea de suferit, dar si vestita colonie de pelicani, cea mai cunoscuta in Europa. Dar splendida padure Letea, ce va mai fi aceasta fara arborii ei seculari? In maximum cinci ani se estimeaza ca nord-estul Deltei, admirata si pretuita de o lume intreaga, va fi doar o amintire. Sfidarea Kievului a fost adresata nu numai României, dar intregii Europe, având in vedere ca Delta Dunarii se bucura de protectia internationala a U.N.E.S.C.O. si a altor organizatii europene si mondiale interesate de ecosistemul deltei. Chiar si Ucraina a semnat conventia internationala prin care statele se obliga la protectia integrala a monumentelor naturale, printre care si Delta si bratele Dunarii cu Chilia. România a reactionat la ilegalitatea comisa de tara vecina, prin proteste diplomatice la care insa nu a primit decât ecouri ale arogantei cunoscute ale regimurilor de la Kiev. Oare chiar acolo nu se cunoaste principiul de drept international al „Bunei vecinatati?”. Si când te gândesti ca Ucraina se vrea membra a NATO si a U.E., iar România a declarat prin glasul Presedintelui ei ca sustine aceasta dorinta!

Av. Gh. DALBAN

Adauga un comentariu

*