Primarii nostri din trecut

Dupa Unirea Principatelor realizata sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, istoria tarii noastre a marcat trei mari momente pe drumul spre modernizarea si alaturarea ei tarilor europene. Este vorba de regalitate, independenta si reintregire. In acelasi timp, s-au facut pasi importanti spre democratie in statul de drept pe care oamenii luminati ai vremii si le doreau pentru popor. E drept ca evolutia fireasca spre libertate si democratie exprimate prin alegeri libere, neingradite a fost intrerupta odata cu aparitia dictaturilor ce s-au perindat din nefericire decenii de-a rândul in secolul trecut. Mai intâi, dictatura regala a lui Carol al II-lea, care in 1938 a desfiintat partidele politice, dupa care a urmat preluarea puterii personale a maresalului Antonescu, in 1940 si in fine, instaurarea comunismului dupa cel de-al Doi-lea Razboi Mondial importat din Uniunea Sovietica in mod fortat prin Armata Rosie „eliberatoare”. Revolutia populara din decembrie 1989 a readus România in familia tarilor libere, consacrarea juridica a acestui eveniment facându-se prin intrarea tarii in Uniunea Europeana. Deoarece peste nu multe zile vor avea loc alegerile locale, alegeri care intr-o democratie reprezinta vointa oamenilor exprimata liber in ce priveste conducerea oraselor si satelor, ne propunem sa-i prezentam pe scurt pe primarii ce au pastorit urbea Bacaului in trecut, respectiv de la infiintarea primariatului in România pâna la instaurarea dictaturilor, când organele de conducere pe plan local nu mai erau alese, ci numite de la centru. Bacaul a avut in fruntea sa nu putini oameni destoinici, dorind sincer binele orasului, in acelasi timp corecti, care nu si-au creat din functia lor trambulina spre avantaje materiale. In general, a fost vorba de intelectuali care se multumeau cu salariile ce le erau acordate de stat pentru functia lor de primar si ajutor de primar. Primariatul la Bacau, ca si in toata tara a aparut in anul 1864, odata cu prima lege de organizare administrativa a comunelor rurale si oraselor tarii. Primul detinator al fotoliului de primar a fost Gheorghe Negel, de vita boiereasca moldoveneasca. Importanta functiei este marcata si de prezenta in functie a insusi reprezentantilor familiei domnitoare din epoca. Gheorghe Sturza este reprezentantul orasului intre anii 1870 – 1874 si apoi intre 1891 – 1893. Dar in marea lor majoritate edilii principali ai Bacaului au fost intelectuali ai târgului. Unii mai buni, altii mai putin priceputi, dar in orice caz, in acele timpuri notiunea de coruptie nu era la ordinea zilei. La Bacau, ca si in toata tara dealtfel, viata politica era dominata de avocati, cei care prin natura profesiei lor erau cei mai legati de politica. De aceea si primariatul si consiliile municipale numara preponderent membri ai Baroului. De mentionat insa ca in timpul cât acestia detineau functia publica de primar sau ajutor de primar, nu mai puteau profesa avocatura. In sustinerea celor de mai sus exemplificam pe Leon Sakelary, ales primar de 6 ori (!) pentru modul cum a stiut sa conduca orasul si sa-l doteze cu importante realizari edilitare. Inaintea lui, Vasile Pavli a detinut fotoliul de la primarie de 3 ori. De 2 ori, Gh. Raileanu s-a bucurat de aceeasi cinste, la fel ca si Costache Radu, care insa s-a remarcat si ca un renumit ziarist, ce a si pus bazele ziaristicii la Bacau. Din perioada mai apropiata, printre primarii avocati este de pomenit numele lui Mihai Vagaunescu, care in perioada guvernarii taraniste interbelice a creat parcul Gheraiesti, oaza de verdeata si oxigen a bacauanilor, redusa dupa revolutie de edificarea a zeci si zeci de vile si case de odihna ale bacauanilor cu bani. Insistam asupra acestei personalitati bacauane, având in vedere ca el a fost cunoscut in intreaga tara mai ales ca Presedinte al Asociatiei mutilatilor de razboi. Ca ofiter de rezerva, participa printre altele si la luptele de pe Valea Oituzului, unde si-a pierdut un brat. Pentru bravura si eroismul sau a fost decorat cu cel mai inalt ordin militar al României, „Mihai Viteazul”. Sirul primarilor – avocati ai epocii se incheie cu Const. Zlotescu (din Partidul Liberal). 34 de primari au figurat la Bacau in perioadele la care ne-am referit. Dupa avocati, in clasamentul profesiilor, se situeaza profesorii. Lista acesta a fost deschisa in 1870 de Const. Platon, figura remarcabila a invatamântului bacauan, apoi Lascar Veniamin, fost director al Liceului Ferdinand I, tatal fruntasului P.N.T., Virgil Veniamin. Leonida Dumitrescu, profesor de chimie, a figurat la Bacau atât ca primar cât si ca prefect, tot in perioada interbelica. Nici medicii n-au lipsit din aceasta lista. Const. Prodan a renuntat de 3 ori la spital pentru primarie, desi era considerat ca un bun medic al orasului. Nu putem incheia evocarea personalitatilor din trecut fara a pomeni si de familia Rosetistilor, atât de reprezentativi pentru intreg tinutul Bacaului si care si-a trimis si ea un reprezentant, pe Ercol Rosetty, in 1913 la Primaria Bacaului. Trebuie sa ne oprim si la Consiliul comunal al epocii, care a inlocuit din 1864 institutia „batrânilor” si care era mâna dreapta a primarului, alaturi de ajutorul de primar, in rezolvarea treburilor urbei. In incheiere, dorim celui ce va figura pe lista primarilor Bacaului peste putin timp, sa fie la inaltimea acelor inaintasi care prin munca, abnegatia si intelepciunea lor au contribuit la edificarea orasului nostru, unul din cele mai vechi si importante municipii din Moldova noastra strabuna.
Av. Gh. DALBAN