Razboiul logistic si reformele sociale -ARMATA (III)

Imediat după 1989, într-o perioadă de 4-5 ani în armată nu s-a pus cu hotărâre problema reformei pentru că se aşteptau tratatele internaţionale în domeniu care să reglementeze la nivel european problemele militare.În această perioadă conducerea armatei avea serioase semnale externe cu privire la faptul că armata română trebuie să-şi reducă drastic armamentele şi efectivele .S-a semnat în acest sens şi un tratat la Viena care stabilea pentru fiecare ţară ce anume trebuie să aibă în acest domeniu. Atunci armata avea 300.000 de oameni, cca. 400 de avioane, un număr considerabil de tancuri, piese de artilerie, armament de infanterie, tehnică de transmisiuni,de radiolocaţie,rachete terestre şi antiaeriene şi o organizare pe arme după modelul fostului Tratat de la Varşovia.Au fost forţe interesate în diminuarea capacităţii combative a armatei,mai ales că România era in perioada de semnare a tratatelor cu vecinii(u-nele se semnaseră altele erau în curs de semnare) şi caatare au apelat la metodele specifice războiului logistic mai ales că nu ştiau ce intenţii are România în această privinţă. Să vedem ce spun unele persoane implicate in această chestiune.
UN RESPONSABIL MILITAR. Indiferent de presiunile de afară care erau evidente, conducerea armatei era hotărâtă să inceapă reforma organismului militar acţionând în cele trei direcţii necesare realizării unei reforme :concepţia întrebuinţării forţelor armate(sistemul de gândire) structura sistemului militar şi dotarea armatei(componenta logistică, materială). Această reformă se impunea şi pentru faptul că economia românească , aflată în cădere liberă în perioada 1990-2000 nu mai putea susţine o armată aşa de mare.
UN ZIARIST. Şi a ţinut armata cont de cele trei direcţii pentru ca să se facă o reformă adevărată? Dar guvernul şi alţi factori de răspundere v-au sprijinit?
RESPONSABILUL MILITAR. Domeniul militar era prea important şi prea sensibil ca să nu se acţioneze concertat, dar greul l-a dus MApN. Am avut în vedere mai multe obiective:reducerea armamentului conform prevederilor tratatelor internaţionale,reducerea în mai multe etape a personalului militar şi civil ,schimbarea structurilor,intrarea ca ţară membră în parteneriatul pentru pace şi apoi ca ţară membră cu drepturi depline în NATO, trimiterea de trupe în teatrele de operaţii,schimbarea tehnicii vechi cu tehnică nouă,trimiterea unui număr considerabil de cadre la cursuri de perfecţionare în străinătate,elaborarea unui set de legi pentru apărare s.a. S-au înfiinţat structuri noi, s-a elaborat noua doctrină cu privire la modul de înterbuinţare a forţelor (sistemul de gândire) dar nu s-a făcut aproape nimic în privinţa dotării şi până în 1998,nu au fost redus nici numărul de cadre. În consecinţă, la acea dată,încă nu se putea vorbi de reformă. Sper că sunteţi mulţumit de răspuns.
ZIARISTUL. Da.
UN COMANDANT DE UNITATE. Cel mai palpabil se observau măsurile luate de responsabilii ministerului în teritoriu. În acest sens vreau să arăt că ne confruntam cu multă nesiguranţă ,neîncerdere,teamă,lipsa unei perspective pentru locurile de muncă ale cadrelor militare,nefinalizarea doctrine militare care a stat mulţi ani în proiect,acest lucru presupunând necunoaşterea modului de acţiune al trupelor în caz de nevoie şi instalarea unui sentiment de nesiguranţă privind intrarea noastră în NATO. Acum se ştie că personalul armatei a fost redus până azi de la 300.000 la 100.000 de cadre şi civili şi problema cea mai mare era că oamenii disponibilizaţi nu erau pregătiţi pentru activităţi sociale utile în societatea civilă, ei având pergătire militară şi atât. Salariile compensatorii care s-au dat (ca de altfel şi în alte sectoare) au fost chiar o necesitate pentru cei în cauză. Formal se organizau şi cursuri de reconversie a forţei de muncă dar erau pur formale şi neeficiente.
UN TÂNĂR DE 20 DE ANI. Reforma armatei a presupus printre altele şi desfiinţarea serviciului militar obligatoriu. Deşi am prieteni care s-au bucurat de această măsură, eu personal regret că nu am această ocazie, chiar mi-ar fi plăcut, era pentru mine o încercare, o şcoală a bărbăţiei, cum spunea tata , o expierenţă interesantă.
ZIARISTUL. Dar te poţi angaja ca soldat profesionist,de ce nu încerci să dai examen?
TÂNĂRUL. Am auzit de la cunoştinţe că salariile sunt mici pentru că guvernul actual care a început acest experiment,nu este preocupat de armată,o neglijează şi chiar dacă responsabilii armatei au spus că salariile sunt neatractive, nu au fost luaţi în seamă .Recent presa a confirmat cele auzite de mine şi s-a scris că numai în 2007,peste 2000 de tineri au demisionat din armată din cauza salariilor mici.
UN PLANIFICATOR ÎN OPERAŢII MILITARE. Toată lumea ştie că în toate conflictele militare postbelice au fost câştigate de acea parte care a avut o aviaţie puternică,armă care ,de fapt, declanşează loviturile militare. Ne chinuim,pur şi simplu,de ani de zile şi nu reuşim să schimbăm avioanele vechi. Nu am toate datele, nu ştiu dacă e rea voinţă sau neputinţa ţării noastre,dar ştiu că o ţară care are o armată puternică, are un element real de descurajare şi altfel se discută problemele economice cu diferite grupuri de interese,de pe altă poziţie. Uitaţi-vă la turci care au o armată puternică, şi care nu prea sunt clintiţi uşor de nimeni.
UN FUNCŢIONAR DIN MINISTERUL DE EXTERNE. Am fost implicat în demersurile pe care România le-a făcut pentru intrarea ţării noastre în NATO şi vreau să vă spun că atitudinea forţelor politice a fost unanimă în privinţa admiterii ROMÂNIEI şi s-a acţionat la unison. Apreciez că această acţiune este una din cele mai mari realizări ale reformei armatei. Şi aş dori să mai subliniez ceva: MApN a avut,cred eu un merit deosebit în această privinţă pentru că şi-a mobilizat speliciaştii şi au întocmit rapid planuri,au luat legătura cu speciliştii NATO, au urgentat semnarea de către România a parteneriatului pentru pace (am fost prima ţară dintre candidate), au trimis trupe ăn teatrele de operaţii ănainte de a intra în acest organism military,au grăbit restructurarea etc. Au avut ,cred cea mai mare contribuţie iin avansarea reformei.
UN SOCIOLOG. Am ascultat atent şi conceptul despre reformă şi realizările în acest sens şi aş îndrăzni să concluzionez că reforma ,din cele arătate, este în linii mari realizată şi cei implicaţi au acţionat cu multă responasbilitate dar nu s-a realizat elementul cel mai important: componenta materială,lucru care face ca reforma să fie ca o FORMĂ FĂRĂ FOND.Este, în primul rănd,treaba guvernului dar şi a CSAT-ului. Şi ca lucrurile să fie şi mai clare, am auzit că in 2007,prin lege tuturor bugetarilor,inclusiv cadrelor militare li s-a aprobat mărirea salariului cu 14%,dar ce credeţi? Armata a fost dată la o parte de la această prevedere legală şi nu a mai primit nimic .Pentru 2008 s-a stabilit că bugetarii vor avea măriri de cca.9% dar armata din nou face excepţie: va beneficia doar de 4,5%(dacă nu se va răzgândi guvernul ca şi anul trecut). Este o discriminare nepermisă.Poate că militarii ar înţelege şi acest lucru dacă s-ar face eforturi pentru dotare dar şi aici se bate pasul pe loc. Un govern responsabil,cred că ar trebui să aibă mai multă solicitudine pentru armata ţării,o instituţie cu tradiţii deosebite şi cu poziţie de excepţie în sondaje le de opinie care se fac de 17 ani încoace.
COMANDOR (r) dr.Vasile FLOREA