Autorul s-a gândit că ar fi foarte util un dialog pe tema valorilor morale ale societăţii româneşti din perioada interbelică şi din timpul de după evenimentele din Decembrie 1989 şi a ales ca protagonişti două personalităţi de mare calibru, care fac parte din elitele intelectualilor din cele două perioade, care după unele criterii comune(sistem politic democratic,economie de piaţă capitalistă, pluralism politic,separaţia puterilor în stat, libertăţi democratice etc.) ar trebui să aibă valori politice asemănătoare şi de asemenea valori morale asemănătoare. Dar să-i ascultăm pe cei doi protagonişti (UN ISTORIC SI UN FILOZOF) cu privire la subiectul pus în discuţie.
NICOLAE IORGA. Să mă refer,puţin, la noţiunea de frumos in sufletul poporului român, şi să precizez că aceasta se referă la estetic ,care este o nevoie sufletească şi să arăt că pentru români este frumoasă primăvara,cerul senin,pajiştea înflorită, o figură omenească sau un gest dar li se par uneori frumoase şi lucrurile care îi înspăimântă, ca de exemplu:o furtună,un trăsnet sau o mare revărsare de ape. De asemenea, românul suprapune frumosul cu moralitatea. La ţară mama spune copilului că este sau nu este frumos să facă cutare lucru. Deci frumos şi urât sunt elemente de pedagogie populară.
GABRIEL LIICEANU. Maestre, şi azi noţiunile de frumos au inţelesurile pe care le spui dar s-au înmulţit, din păcate, semnificatiile dăunătoare personalităţii tinerilor şi moralităţii sociale. Azi, sunt frumoase filmele de groază, sexi şi porno,revistele porno, cântecele în limba engleză şi în nici un caz cele populare, relieful ţărilor străine şi nu cel din România, fetele îmbrăcate sumar şi nu cele decente, cele îndrăzneţe şi nu cele cuminţi fără să înţelegi că aceste elemente sunt preferate în exclusivitate. Dacă ne referim la cei maturi, şi în acest segment s-au inversat valorile. Este frumos să te bălăcăreşti în Parlament, nu să discuţi principial, să te ataci reciproc, nu să cooperezi, să ocupi un loc de parlamentar pe bani ,nu pe valoare şi competenţă, să iei un examen pe şpagă, nu pe ştiinţă de carte, să ocupi o slujbă,prin corupere, nu că ai fi un bun profesionist.
N.IORGA. Aş vrea să extindem discuţia şi la alte valori morale pentru că m-ai făcut curios , sunt stupefiat de regresul societăţii noastre şi discutând mai mult poate in final vom găsi împreună şi nişte soluţii de rezolvare a treburilor rele. Să vorbim , de exemplu, despre noţiunea de BINE. Ţăranul român vorbeşte de bine în toate domeniile:când este sănătos , el spune că îi este bine, că este bine să ajuţi pe cineva, să crezi în Dumnezeu, să-ţi iubeşti aproapele, să-ţi ajuţi şi educi copiii, să munceşti şi să ai echilibru în tot ce faci. Românul spune adesea că: ţara merge bine, ceasornicul merge bine, calul merge bine sau afacerea merge bine.
G.LIICEANU. Nu mi-am propus să fiu negativist dar lucrurile bune se spun mai des , chiar dacă ele s-au împuţinat şi de aceea insist pe cele rele.Astăzi, e bine să faci bani mulţi indiferent de mijloace. Cei mai multi , din cei cu bani, în zilele noastre au furat, au delapidat,au făcut evaziune fiscală, au ocolit legile, au făcut legi în favoarea lor , că doar sunt băieţi deştepţi şi au luat pe nimic sectoarele strategice ale economiei, au luat şpagă ca să vândă pe nimic la străini economia şi averea poporului etc. ŞI AU FĂCUT BINE CĂ NU I-A PEDEPSIT NIMENI. Tot în ziua de azi e bine , dacă eşti bogat să-ţi laşi nevasta şi să iei una mai tânără decât tine, cu 25 de ani, să mergi la jocuri de ruletă, nu la teatru sau la operă, să-ţi faci casă cu 20 de camere , chiar dacă nu ai nevoie de ele, să-ţi iei supermaşină la minister, nu să dai salarii la profesori etc.etc.
N.IORGA. Dacă aşa stau lucrurile ,îţi propun Gabriele , să vorbim puţin despre DREPTATE. Dreptatea are înţeles juridic şi moral,ea este recunoaşterea şi procalmarea dreptului, ea este lucru sfânt şi de aceea se spune SFÂNTA DREPTATE . Privilegiile de care se bucură poporul român se chiamă dreptăţi. Dreptatea se bazează pe adevăr si de aceea se spune de multe ori: să spui drept (adică să spui adevărul). Din păcate în vocabularul nostru au apărut destul de târziu multe cuvinte înrudite cu dreptatea:curaj,cavalerism, nobleţe sau sinceritate. Pe plan politic şi militar ,românii au reuşit ,din fericire să-şi facă dreptate, chiar şi în faţa celor mari:am realizat independenţa de la 1877, unirea de la 1859 şi Marea Unire de la 1918.
G.LIICEANU.Şi noi ma reuşit,din fericire, să ne obţinem dreptatea noastră:am devenit ţară membră NATO chiar dacă unele tări puternice s-au împotrivit,am reuşit ,deşi nu suficient,să ne conturăm o independenţă politică relativă pe care o pierdusem în totalitate în 1989, am intrat in Uniunea Europeană şi luptăm în continuare pentru dreptatea noastră incercând să ne obţinem şi o oarecare independenţă economică, să menţinem integritatea teritorială a ţării dar ce să-ţi spun eu maestre? Stăm foarte rău, atunci când este vorba de dreptatea celor mulţi. Avem instituţii atât de corupte, încât nu stiu câţi cetăţeni care apelează la ele îşi pot obţine dreptatea. Se fac multe nedreptăţi în justiţie, în administraţie, în promovarea oamenilor, în repartiţia echitabilă a veniturilor, în acţiunea de împroprietărire a ţăranilor, în învăţământ etc. şi ca să fiu drept cu tine, maestre, acestea sunt printre motivele pentru care mulţi români pleacă din ţară şi merg unde văd cu ochii chiar şi cu riscul de a fi acolo, unde se duc, sclavi şi a se confrunta cu nedreptăţi şi mai mari. Sunt încântat de ce am discutat azi împreună şi vreau să ne mai întâlnim să mai vorbim şi despre alte valori morale.
COMANDOR (r) dr.Vasile FLOREA
