Neoficial sunt peste 120 de mii. Oficial, vreo 62 de mii. Multi spun ca cifrele prezentate de autoritati nu reflecta situatia din teren. E vorba de bacauanii stabiliti in regiunea Piemont. Statisticile pot fi inselatoare insa privite atent ele ne spun ceva.
Cu tot cu procentul suplimentar de 10 la suta, cerut de legea electorala, la alegerile locale s-au tiparit aproximativ 650 de mii de buletine de vot. Un calcul simplu arata ca populatia cu drept de vot din judetul Bacau se cifreaza in jurul a 580 de mii de electori “scriptici”. Potrivit proiectului de modificare a legii electorale, prin introducerea sistemului de votare uninominala norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputatilor este de un deputat la 79 de mii de locuitori. Pentru senatori norma e sensibil crescuta: 120 de mii de locuitori trebuie sa fie reprezentati in Legislativ, respectiv in Senat, de catre un senator. Pâna in acest moment, Comisia de cod electoral a reusit sa definitiveze arhitectura colegiilor uninominale in zece judete. Desi termenul limita vehiculat pentru trasarea tuturor colegiilor uninominale este de 19 iulie, pare destul de clar ca data va fi depasita. In ceea ce priveste judetul Bacau, e din ce in ce mai plauzibila o impartire in 10 colegii uninominale (pentru deputati) peste care se vor suprapune alte 5 (pentru senatori). Aritmetica ne arata ca, in judetul Bacau, un colegiu uninominal pentru deputati va ingloba aproximativ 60 – 65 de mii de locuitori, cifra aproape identica cu numarul bacauanilor stabiliti “cu acte in regula” in regiunea Piemont si recunoscuti ca atare de catre autoritati. Care ar fi fizionomia unui deputat bacauan ales de bacauanii cu drept de vot care constituie diaspora piemonteza? Veridicitatea si realismul scenariului sunt conditionate explicit de modul in care vor fi creionate colegiile uninominale “externe”, caci pentru prima data in istoria democratica a tarii diaspora româneasca/ bacauana e pusa la treaba in scop electoral. Pentru a afla raspunsul trebuie sa ne intoarcem in timp – la filiera Bacau – Torino, pusa pe picioare politico-administrativ de primarul Stavarache si de omologul sau torinez, Sergio Chiamparino. Din ecuatie nu ar lipsi asociatia italo-româna “Fratia”, stiut fiind ca vicepresedintele ei – Gabriel Miron – e un apropiat al cercurilor liberale bacauane. O hiba majora e reprezentata de intrebarea “ce se pierde atunci când se câstiga ceva?” Avem un consistent electorat potential in Piemont – atractiv in chip explicit pentru orice politician bacauan si un minus emigrationist constituit de depopularea masiva a judetului. Daca substantialul electorat bacauan din Piemont va putea fi fructificat de partide si candidati, ramâne de vazut. Interesant va fi modul in care politicienii de pe Bistrita vor negocia aceasta chestiune.
Lucian BOGDANEL
