Alianta PSD-PC se poate bizui pe sase colegii uninominale. In cinci dintre ele PSD face legea, unul singur revenind conservatorilor. Social-democratii ar putea trimite in Parlament pâna la cinci deputati. Marele perdant al procesului de trasare a colegiilor uninominale este PDL care pare din ce in ce mai izolat pe scena politica locala/nationala. Colegiul patru in care democrat-liberalii au cea mai buna reprezentare in materie de populatie cu drept de vot este dominat tot de PSD, care acumuleaza aproape 52 la suta din totalul potentialilor votanti.
Impartirea colegiilor uninominale marcheza un moment de cotitura in viata politica româneasca. Pentru intâia oara vom vota partide (si doctrine) prin intermediul oamenilor pe care acestea ii vor arunca in competitia electorala. Pentru intâia oara partidele aduc in dezbatere sintagma de “cos electoral”. Pentru prima data vectorii politici de imagine pot tracta partidele in adevaratul sens al cuvântului, pe urmele unei reprezentari democratice niciodata puse in practica pe vremea votului pe liste. Fizionomia celor zece colegii uninominale in care a fost impartit judetul Bacau releva o seama de realitati interesante.
Opt colegii predictibile
Doar opt colegii din cele zece sunt “predictibile”. Colegiul trei, alcatuit din 35.500 de bacauani si opt localitati conduse de primari liberali pare o “afacere electorala” sigura pentru oamenii lui Stavarache. El ar putea fi numit, foarte bine, “colegiul Lefter”, “colegiul Palar” sau, de ce nu, “colegiul Berca”, dupa numele posibililor candidati care vor fi trimisi in competitie de catre PNL. Colegiul trei este un colegiu de siguranta pentru liberali.
O cu totul alta situatie intâlnim in colegiul patru. Este colegiul in care PDL e cel mai bine reprezentat numeric: primarii democrat-liberali conduc sapte localitati din cele 13 care alcatuiesc colegiul. “Localitatile PDL” aduna un bazin de posibili votanti de 23.322, ceea ce reprezinta 38, 51 la suta din totalul de 60.552 de potentiali votanti ai colegiului. Liderul colegiului este PSD, care prin Buhusi, Margineni, Buhoci si Racova acumuleaza 31.450 de posibili votanti, adica 51, 93 la suta din totalul persoanelor cu drept de vot inscrise in colegiul patru. Este un colegiu “aproape” sigur pentru social-democrati care au doua puncte de acumulare electorala forte in Buhusi (17.767 de persoane cu drept de vot) si Margineni (6898 de persoane cu drept de vot). Numai aceste doua localitati insumeaza mai multa populatie cu drept de vot decât toate comunele controlate de PDL luate la un loc.
Colegiul cinci poate fi catalogat drept “difuz” chiar daca PNL il controleaza procentual de-o maniera relativa. Cu 9 localitati conduse de primari liberali din cele 20 ale colegiului, PNL aduna 22.146 de persoane cu drept de vot, ceea ce inseamna 43, 56 la suta din totalul de 50.831 de posibili votanti pe care-i are colegiul 5. Pe urmatoarele locuri, la distanta infima unul de altul, se claseaza PDL si PSD. Democrat-liberalii “controleaza” 24, 84 la suta din populatia cu drept de vot (12.631 de posibili votanti) prin cele cinci localitati conduse de primari “portocalii”, in timp ce PSD aduna 11.756 de persoane cu drept de vot, adica 23, 12 la suta din populatia cu drept de vot din acest colegiu. Prin cantitatea de populatie pe care-o inglobeaza localitatile conduse de primari liberali, PNL se anunta a fi marele favorit al colegiului 5. Totusi, surprizele nu sunt excluse.
In Colegiul sase PSD conduce autoritar. Cu 76, 39 la suta din populatia cu drept de vot (cifrata la 61.947), social-democratii ar putea trimite lejer un deputat in Parlament. Greii partidului se vor abona la acest colegiu. Localitatea Livezi (4352 de persoane cu drept de vot), condusa de un conservator, nu face decât sa securizeze, odata-n plus, colegiul in favoarea aliantei PSD-PC.
Colegiul sapte este, de asemenea, difuz, chiar daca PC il controleaza la mustata in fata PNL. Cu doua localitati conduse de primari conservatori (Moinesti si Berzunti), insumând 24.988 de persoane cu drept de vot din totalul de 67.022 al colegiului, PC “realizeaza” un procent de 37, 28 la suta. Conservatorii sunt urmati de liberali care prin Comanesti si Magiresti (ambele localitati sunt controlate de primari PNL) regrupeaza 23.850 de persoane cu drept de vot, adica 35, 58 la suta din totalul colegiului. Prin Darmanesti, condusa de un primar social-democrat, PSD “valoreaza” 17, 40 la suta in termeni de populatie cu drept de vot. Insumate, procentele PSD si PC dau alianta câstigatoare in colegiul 7. Acest colegiu ar putea fi numit “colegiul Constantin Avram”.
In colegiul opt totalul populatiei cu drept de vot atinge cifra de 54.101. Prin cele 7 primarii conduse de social-democrati, PSD acumuleaza un bazin de 28.323 de posibili votanti, adica 52, 35 la suta din totalul electorilor cuprinsi in acest colegiu. O reprezentare buna o au si cei din PDL, cu 32, 76 la suta din populatia cu drept de vot rezidenta in localitati conduse de primari democrat-liberali. Pe locul al treilea se situeaza PNL cu 14, 88 la suta din populatia cu drept de vot traitoare in comune conduse de edili liberali.
Colegiul noua este o fidela copie cantitativa a celui dinainte. Prin cele 8 primarii conduse de edili social-democrati, PSD dispune de un bazin electoral de 33.913 potentiali votanti, adica 56, 02 la suta din totalul de 60. 537 de persoane cu drept de vot care locuiesc in acest colegiu. Chiar daca a câstigat primaria Tg. Ocna, furnizând una din surprizele localelor, PDL dispune de o acumulare electorala de doar 32, 63 la suta (19.758 de persoane cu drept de vot) din numarul de posibili votanti ai colegiului. Prin localitatile Casin si Pârgaresti, conduse de primari conservatori, PC acumuleaza un confortabil bazin electoral de 11, 34 la suta din totalul votantilor colegiului. Este un alt colegiu aflat “la mâna” aliantei PSD-PC.
Ultimul colegiu, al zecelea, e dominat si mai autoritar de social-democrati. Controlând 10 primarii din totalul de 15 circumscrise colegiului, PSD acumuleaza 60, 65 la suta din populatia cu drept de vot, adica 37.672 din 62.104. Mult in urma social-democratilor se gasesc democrat-liberalii care prin cele trei localitati pe care le controleaza contabilizeaza doar 15, 61 din totalul votantilor colegiului zece.
Doua colegii imprevizibile
Rezultatul localelor ne-ar putea induce in eroare in perspectiva generalelor. Chiar daca in municipiul Bacau liberalii au facut legea, este greu de crezut ca rezultatul de la locale se va repeta si-n toamna. Cu variabila Sechelariu scoasa din joc, partitura electorala a liberalilor trebuie schimbata din mers. La ultima conferinta de presa organizata, liberalii au incercat sa revitalizeze discursul “demonizator” atacându-l pe presedintele CJ Bacau, Dragos Benea. Este foarte probabil ca PDL sa puncteze decisiv pe municipiu, reiterând victoria de la europarlamentare, pe un vot politic de-acum predictibil. Deputatul Minodora Cliveti (PSD) este singurul om politic bacauan care a anuntat ca doreste sa candideze intr-un colegiu uninominal urban.
Tezele sunt ipotetice
Evident, tezele de mai sus sunt ipotetice. E prea putin probabil ca toata populatia cu drept de vot din cele zece colegii sa se prezinte la urne. Insa ponderea partidelor in fiecare colegiu luat in parte este un indicator concludent in perspectiva parlamentarelor. Pentru a intelege mai bine ceea ce se va intâmpla intr-un colegiu uninominal putem face o analogie cu teoria probabilitatilor din matematica. De exemplu, colegiul zece numara 15 localitati. Din acestea, zece localitati sunt conduse de primari ai PSD. Este foarte probabil ca intr-un colegiu in care domina culoarea rosie la nivelul edililor (sa nu uitam ca primarii sunt alesi prin vot uninominal), PSD sa fie prima optiune a electoratului, mai exact candidatul PSD-ului la deputatie. Totodata, dispunând de cel mai insemnat bazin electoral din respectivul colegiu (37.672 de persoane cu drept de vot din totalul de 62.104), cosul electoral judetean al PSD poate spori semnificativ. Dar doar in masura in care primarii social-democrati, respectiv candidatul social-democrat la deputatie, vor reusi sa conlucreze “capacitând” acest electorat. Aportul primarilor din judet va fi decisiv, dar e doar una din cheile generalelor. Celalata se afla la partide, mai precis la nivelul resursei umane, a potentialului electoral al cadrelor care vor fi aruncate in lupta pentru un loc in Parlament. Nu conteaza doar “lichiditatea” electorala a candidatilor, ci si modul in care ei vor scoate cât mai multi votanti la urne, sporind astfel numarul de voturi pe care partidul le va obtine in ansamblu.
Se cauta candidati… cu notorietate
Nu intâmplator partidele cauta sa trimita in colegii candidati care sa magnetizeze electoratul. E de notorietate incercarea liderului PDL, Neculai Olaru, de-a primeni calitativ o lista de candidati care pare mai subtire ca oricând. Nu-i un secret ca, dupa epuizarea resursei interne, partidele mari se vor orienta catre “externi” cu notorietate si potential. Asa-numitii “candidati proaspeti”, cu o notorietate dobândita in lumea afacerilor sau in cea a activismului de la nivelul societatii civile, pot fi surpriza generalelor. Ramâne de vazut daca si ei vor avea disponibilitatea de-a accepta manusa aruncata dinspre partide. De va fi vreuna aruncata.
Cheltuieli
Prin calcularea ponderii fiecarui partid intr-un colegiu uninominal, cheltuielile de campanie electorala (de aceasta data, suportate individual) sunt mai controlabile. Fiecare candidat va sti “cota” partidului sau in colegiul in care candideaza si, daca va fi cazul, marja de recuperat. Deci, cam câti bani trebuie investiti pentru apropierea sau distantarea de ceilalti competitori.
Lucian BOGDANEL
„Localitatea Livezi (4352 de persoane cu drept de vot), condusa de un conservator”, explica d-le Bogdanel.
Cum adica „condusa de un conservator”?