La podul constipat…

Circulatia pe podul de la Serbanesti e ca ocluzia intestinala severa. E ca si cum ai inghiti cataroaie, iar purgatia devine o cazna, nu un exercitiu fiziologic. Autoritatile au descoperit, in ceasul al cinsprezecelea, ca podul de peste canalul de fuga al Bistritei era asa de deteriorat incât trebuia musai proptit cu niscai betoane si armaturi, achizitionate din noi si noi fonduri suplimentare. Nu-i o proasta presimtire, dar am senzatia ca asa-numitele costuri suplimentare generate de constructia podului de la Serbanesti tind sa depaseasca in regim cantitativ valoarea insasi a constructiei predata la cheie. Se va asterne tacerea peste aceste cifre si din aceasta pricina imaginatia presei va putea tura in voie: fiecare va putea avansa ce sume crede ca s-au dus pe apa Bistritei in incercarea de a reconstrui acest pod blestemat. Tabloul oficial va fi secretizat, iar gura lumii va consemna o noua topografie: podu’ lu’ Stavarache. Daca salile de sport ale lui Nastase sunt un loc in care poti face sport in voie, de podu lu Stavarache lumea isi va aminti ca de o gluma proasta, ca de o nenorocire familiala. De aici si calamburgeala electorala potrivit careia garantia podului este de 100 de ani. Viceprimarului Draganuta i s-a legat pietroiul de gât. Primarul stie ca daca vor mai avea loc intârzieri in termenul de predare a constructiei, capul lui Draganuta poate incasa in nestire pumni si picioare. Pentru Stavarache situatia e de win-win: crapa podul, crapa si scaunul de sub Draganuta; nu crapa podul, primarul taie panglica inaugurala, captând caimacul mediatic spre imaginea sa. De câstigat, vor câstiga toti. Politicienii implicati in joc. Pentru ca bacauanii, vor sti cum trebuie inghitita si digerata aceasta noua doza de umilinta administrata de edilul lor sef. Doar l-au votat de-au rupt, nu-i asa? Lucian BOGDANEL