Blana ursului de sub pod

In perspectiva “chimiei” electorale care va prefata alegerile parlamentare, primele desfasurate dupa logica de tombola a votului uninominal, un coleg de redactie mi-a furnizat o imagine cât se poate de edificatoare vizavi de maniera in care sefii politici ai organizatiilor judetene vor sti sa epureze (pardon, sa primeneasca) listele cu candidati. Exemplul e recoltat dintr-un autentic basm românesc si tine de invecinarea raspântiilor vietii cu podurile noastre de toate zilele. Schitarea posibilei puneri in scena provoaca hohote de râs. Avem un pod damblagit, aflat in avatarurile reconstructiei de sine. Municipalitatea spune ca are o garantie “lifetime”. De el se ocupa primarul Crai si, la vremuri de maxima si limpede restriste, viceprimarul Zmeu. Trecerea podului e examenul de maturitate politica a fiilor Craiului, un examen care e mai aproape ca oricând daca ne gândim la potentialul electoral al darii in functiune a podului. Râul, desi mitologic, e plin de mâzga si putori de la inamicii care au cutezat sa-si masoare fortele cu primarul Crai. Dupa cum bine stim, primarul Crai iubeste ursii. Nu cei de plus, ci cei adevarati. Mai exact, blana lor. Craiul imbraca blana si se piteste sub pod când vreunul din fiii sai mucosi vrea sa treaca podul in cautare de bonusuri de imagine sau de functii politice. Dar chiar când se credeau salvati, fiii dau de Craiul deghizat in urs, evident fara sa stie adevarul de dincolo de salbaticele aparente. “Mor, mor, mor”, Dogarule, pâna aici ti-a fost! Nu m-ai ascultat, infumuratule! De aici te pui cu mine! Aici te-ngrop!”. Vom auzi mormaielile Craiului travestit in urs pâna aproape de debutul campaniei electorale. Asta pentru ca dupa toate calculele probabilistice lista cu fiii sai “uninominali” va suferi socante modificari de ultim moment. Dupa un prost obicei al locului, Zmeul pierde intotdeauna. Zmeul viceprimar.
Lucian BOGDANEL