Sergiu C. si-a început activitatea infractionala la 14 ani, a abandonat scola, iar acum, la 16 ani, va fi prezentat de politisti Parchetului de pe lânga Judecatoria Bacau cu propunere de arestare preventiva. A fost cercetat timp de doi ani de politistii bacauani in 23 de dosare penale. Si-a început „activitatea” prin a fura din autoturisme, iar apoi a trecut la furturi din locuinte si din societati comerciale. În ultimul timp se specializase pe tâlharii. O asemenea fapta a stat la baza sentintei penale emisa de Judecatoria Bacau, prin care se hotara internarea minorului într-un centru de reeducare. Pâna sa fie internat, pe 2 octombrie a mai comis o tâlharie, victima fiind un minor de 16 ani, din comuna Cleja, caruia, prin amenintare cu acte de violenta, i-a sustras un telefon mobil.
Ce trebuie sa stie parintii
Multi dintre tineri încalca legea tocmai pentru ca nu cunosc foarte bine faptele pentru care pot fi pedepsiti prin lege. Ca parinti, acestia trebuie sa stie ca unui copil trebuie sa i se explice foarte clar care sunt consecintele unor actiuni al caror erou principal poate fi chiar el. Sa le ofere copiilor o educatie corepunzatoare, vorbindu-le despre urmarile comiterii unor infractiuni asupra lor si a potentialelor victime. Politistii recomanda pariontilor sa explice clar copiilor si adolescentilor ca furturile, indiferent de valoarea lor, nu sunt probe de curaj, ci fapte pedepsite de lege; sa le arate ca, în cazul savârsirii unor furturi, însusi hotul va trebui sa plateasca pentru faptele sale; sa vorbeasca cu copiii si adolescentii despre valoarea proprietatii personale si publice si sa le explice ca distrugerile aduc prejudicii întregii comunitati; sa explice copiilor si adolescentilor ce fel de pedepse pot primi ca urmare a comiterii acestor fapte, perchezitionarea locuintei, interogarea, masuri de internare într-un centru de minori; este bine ca partintii sa cunoasca toti prietenii copilului, deoarece experienta ne arata ca, de multe ori, un anturaj nepotrivit poate avea o influenta negativa asupra comportamentului si preocuparilor lui; sa testeze felul în care copilul cheltuie banii de buzunar sau economiile sale, iar în caz ca au îndoieli cu privire la sume de bani care nu se justifica, stea de vorba cu el; sa urmareasca comportamentul copilului, observând daca posed lucruri pe care nu si le putea permite, ceasuri, telefoane mobile etc; sa evalueze mereu, cu ajutorul discuţtilor, daca copilul poate face diferenta dintre faptele bune si cele rele; sa pastreze mereu legatura cu scoala pentru a cunoaste comportamentul si rezultatele la învatatura pe care le are copilul; sa nu lase copilul nesupravegheat s sa verifice în fiecare zi modul în care se pregateste pentru lectii. (D. M. )
