Desi sunt de doi ani cetateni ai Uniunii Europene, patru din o suta de bacauani supravietuiesc inca intr-o saracie lucie. Neputinciosi, ignoranti sau lenesi, acesti oameni au ca unica sursa de venit ajutorul social (venitul minim garantat) acordat lunar de autoritatile locale.
Peste 30.000 de sarmani
Potrivit unei statistici recente prezentate de Directia de Munca si Protectie Sociala (DMPS), din populatia totala a judetului, aproximata la 719.844 de persoane, 11.563 de familii (totalizând 30.456 de persoane) beneficiaza de ajutor social. „Prin lege, ajutorul se acorda lunar, la cerere, cuantumul lui depinzând de numarul membrilor familiei si de veniturile nete obtinute de acestia: de la 100 de lei pentru o persoana singura pâna la 372 de lei pentru familiile de cinci persoane, pentru fiecare membru in plus (peste cinci) acordându-se câte 25 de lei”, a explicat directorul DMPS Gheorghe Apostu. Daca unul din membrii familiei beneficiare este apt de munca, a mai spus oficialul, acesta trebuie sa presteze un numar de ore de munca in folosul comunitatii.
„Campionii”
Analiza raportului Directiei Muncii pentru cele 93 de orase si comune ale judetului permite conturarea unui top al saraciei – pe legea venitului minim garantat. Ca numar de ajutoare sociale, pe primele trei locuri se situeaza comunele Lipova, cu 574 de familii, Horgesti, cu 507, si Blagesti, cu 373. Ca numar de beneficiari raportat la populatia totala, pe locul I se afla tot Lipova, cu 1540 de persoane (52,4 la suta din populatia comunei), pe locul II – Rosiori, cu 881 persoane (38,5 procente din populatie), iar pe locul III – Horgesti, cu 1734 beneficiari (reprezentând 35,6 la suta din locuitorii comunei). Pentru a afla câteva explicatii asupra numarului mare de saraci din aceste zone, am stat de vorba cu primarii comunelor prezente in ambele topuri-trei mentionate. „Avem o gramada de oameni fara ocupatie si cu multi copii (mai ales in satul Mâlosu). Locuri de munca sunt in Bacau, dar diferenta dintre un salariu minim si naveta nu le-ar ajunge celor care s-ar aventura pâna acolo nici macar pentru tigari. Iar subventia agricola la hectar este la noi cu 60 de euro mai mica decât la vecinii din Plopana (comuna declarata zona defavorizata)”, a explicat edilul de Lipova, Costel Baciu, care nu intrevede nici o solutie pentru beneficiarii de ajutor social. „Oamenii nu au serviciu, iar daca ar primi de lucru in Bacau, cu salariul minim, nu le-ar ajunge banii nici pentru transport. Unii sunt pur si simplu analfabeti, altii (multi dintre ei tineri) nu au pamânt”, a spus edilul de Horgesti, Ionel Turcan. O solutie pentru scaderea numarului de saraci, crede el, ar fi crearea de locuri de munca prin investitii in zona. „Suntem in discutii cu Aerostar Bacau pentru amplasare in comuna a unor mori eoliene, astfel putând fi create cel putin 200 de locuri de munca. Avem si doua lacuri care ar putea deveni puncte de atractie turistica. Infrastructura de drumuri e insa foarte proasta si de aceea nu vin investitori”, a mai spus Turcan.
„Codasii”
Pe ultimele trei locuri in topul saraciei se gasesc, ca numar de ajutoare, comunele Nicolae Balcescu (sase familii), Hemeiusi (doua) si Gaiceana (nici una), iar ca numar de beneficiari raportat la populatia totala, Hemeiusi, cu patru persoane (0,09 la suta), Nicolae Balcescu, cu opt (tot 0,09 procente) si Gaiceana. Nu am reusit sa contactam telefonic pe nici unul dintre acesti primari, totusi am stat de vorba cu Marcelin Solot, edilul de Margineni, comuna cu 13 familii beneficiare (19 persoane, reprezentând 0,21 la suta din populatie). „Lumea câstiga mai bine la noi. Sunt locuri de munca, zilierii sunt relativ bine platiti, multi oameni sunt plecati la munca in strainatate, iar Bacaul e la un pas departare. In Margineni doar daca nu vrei nu gasesti de lucru. Toti titularii de ajutor social din comuna au certificate medicale care atesta ca nu sunt apti sa munceasca”, a explicat primarul.
Alin LEANCA
