Dupa mai multe ordonante controversate (intre care mult discutata interzicere a cumularii pensiilor cu salariile, in sistemul bugetar), coalitia guvernamentala se confrunta cu o noua dilema administrativa – Tema reorganizarii administrative a tarii, lansata de presedintele Basescu, a suscitat numeroase comentarii, care de care mai fanteziste – Proaspatul sef al Internelor, Liviu Dragnea, a declarat la instalare ca obiectivul principal al agendei sale ministeriale il reprezinta descentralizarea administrativa si financiara – Impreuna cu mai vechiul proiect al polilor de crestere economica si urbana, initiat de guvernarea penelista, noii guvernanti au de ales intre mai multe variante de lucru – In plus, impartirea tarii in opt regiuni de dezvoltare, realizata inca din 1998, ca urmare a imperativelor impuse de integrarea europeana, vine sa complice odata-n plus un tablou administrativ si-asa incâlcit
Administratia româneasca si, implicit, cea bacauana se afla la rascruce de drumuri. Atât la nivel central, cât si in plan local, diriguitorii ei vehiculeaza de zor variante de ameliorare a sistemului si a actului administrativ in sine. Tema lansata de presedintele Basescu, privind reorganizarea administrativa a tarii in 9 sau 12 regiuni ori judete, functie de modul in care va fi regândita Constitutia, complica si mai mult ecuatia sistemului administrativ românesc. Fiecare executiv postdecembrist a incercat, in felul sau, sa-si lase amprenta asupra administratiei, iar de câtiva ani aceste incercari poarta numele de reforma a administratiei, respectiv descentralizare administrativa. Republica basesciana, asa cum a fost ea creionata si discutata in presa, e un deziderat administrativ care face si mai complexa revizuirea si reorganizarea sistemului administrativ. Ca om simplu, traiesti cu impresia ca exista o imensa brambureala administrativa, in care diverse initiative se calca in picioare una pe alta, si foarte putina strategie sau viziune administrativa.
Dezacord pe tema reorganizarii
Influenti lideri social-democrati s-au declarat de acord cu tema reorganizarii administrative a tarii, insa nu inainte de indeplinirea unor conditii. Acestia sugereaza ca “debirocratizarea judetelor”, concomitent cu punerea la punct a unui sistem informational administrativ pentru mediul rural, ar putea prefata demersul privitor la reorganizarea administrativa. „Nu ne putem apuca de treaba asta pâna nu facem mai intâi o debirocratizare a judetelor. Gânditi-va la omul simplu care bate drumurile judetelor pentru o adeverinta, de multe ori fara succes. E un du-te-vino continuu intre toate localitatile dintr-un judet. Ideea mea si propunerea mea, am vazut ca e aplicata in unele tari din Europa, e ghiseul unic. Ghiseu unic in fiecare localitate, acolo unde omul simplu sa rezolve toate adeverintele de care are nevoie, de la actele pentru buletin si pâna la adeverintele directiilor de finante, munca etc. Acelasi om sa fie capabil sa preia sau sa distribuie pe un calculator toate actele si adeverintele de care omul are nevoie. Un program de genul asta se poate face in 2-3 ani fluierând”, a declarat Viorel Hrebenciuc, seful PSD Bacau, pentru un cotidian central.
Dragnea, impuls pentru descentralizare
Odata cu venirea lui Liviu Dragnea in fruntea Ministerului de Interne, tema descentralizarii administrative si financiare revine pe tapet, dupa ce in timpul guvernarii liberale intrase intr-o prelunga hibernare. La instalarea sa Dragnea, om venit din administratia locala, unde a fost presedinte al Consiliului Judetean Teleorman, a declarat ca obiectivul agendei sale ministeriale este realizarea descentralizarii. “Cer colegilor secretari de stat să se apuce serios de treabă şi să facem o reformă profundă a administraţiei”, a spus proaspatul ministru de Interne care a convocat, imediat, o sedinta cu prefectii si sefii de Consilii Judetene din tara. Potrivit presedintelui CJ Bacau, Dragos Benea, actualul ministru de Interne este ultima sansa privind reusita descentralizarii administratiei. Benea a mai spus ca Dragnea cunoaste in detaliu problemele administratiei locale, intrucât a fost un exponent al ei. “E clar ca venirea lui Liviu Dragnea e un fapt benefic. Ministerul va insemna mai mult administratie si mai putin interne. Daca nici Dragnea nu deblocheaza descentralizarea atunci nimeni nu mai poate face nimic in aceasta directie”, a spus Benea. Acesta a mai spus ca primele sase luni ale anului in curs sunt decisive in privinta demararii procesului de descentralizare. “Veti vedea ca in prima jumatate a acestui an se vor pune in practica mai multe initiative pe linia descentralizarii administrative. In acelasi timp, faptul ca Dragnea e ministru e o garantie ca Guvernul nu va mai lua masuri care vizeaza autoritatile locale fara a le consulta”, a adaugat presedintele CJ Bacau.
Epopeea reorganizarii administratiei românesti
In anul 1998 au fost create asa-numitele “regiuni de dezvoltare”, opt la numar intre care si Regiunea de Dezvoltare Nord – Est, necesare pentru ca România sa adere la Uniunea Europeana. Un pas cu adevarat important in reorganizarea administratiei s-a consumat prin proiectul elaborat de Liviu Dragnea, in vara lui 2007, pe atunci sef al Uniunii Nationale a Presedintilor de Consilii Judetene din România (UNCJR), privind alegerea prin vot uninominal a presedintilor de CJ. Legea a fost adoptata de Legislativ, iar alegerile locale din vara lui 2008 au consemnat premiera introducerii votului uninominal intr-un singur tur pentru desemnarea sefilor judetelor. Ulterior, UNCJR a elaborat si un proiect de lege referitor la infiintarea institutiei presedintelui de CJ, document in urma caruia sefii judetelor ar urma sa beneficieze de o paleta larga de prerogative si atributii, inclusiv controlarea administrativa a deconcentratelor. Controversatul proiect a fost adoptat cu unanimitate de UNCJR, iar in acest moment e in stand-by la nivelul Parlamentului. In 2008, chiar inainte de alegerile locale, cabinetul Tariceanu desemna 11 orase din tara ca poli de dezvoltare urbana si, din rândul marilor orase, poli de dezvoltare economica (Cluj, Iasi, Constanta, Timisoara etc). Initiativa presedintelui nu e singulara. UDMR vehicula la un moment dat un plan de reorganizare administrativa a tarii in 16 regiuni, care urmau sa inlocuiasca cele 42 de judete existente in acest moment. Ipotezele de lucru sunt multe, poate chiar prea multe. Dar, asa cum recunostea un director din CJ Bacau, o descentralizare administrativa fara descentralizarea propriu-zisa a fondurilor inseamna discreditarea actului administrativ in sine. In prezent, administratia româneasca functioneaza, cu mici amendamente, dupa modelul instituit in 1968 de Nicolae Ceausescu.
Lucian BOGDANEL
