Politologul Stelian Tanase a predat o magnifica lectie de jurnalism

Invitat la Bacau joi, 23 ianuarie 2009, de Directia Judeteanã pentru Cultura, Culte si Patrimoniu National Cultural Bacau, Universitatea Bacau si Centrul International de Cultura si Arte „G. Apostu”, cunoscutul scriitor, politolog, istoric si publicist Stelian Tanase, unul dintre cei mai prestigiosi comentatori politici ai momentului, a avut trei intâlniri de substanta cu bacauanii, mai intâi la Universitate, apoi la Libraria „Glissando”, unde si-a lansat romanul „Maestro”, si – in final – la Centrul International de Cultura si Arte „George Apostu”. Prima intâlnire s-a desfasurat, timp de aproape doua ore, in Amfiteatrul C3 al Facultatii de Litere, unde profesorul Stelian Tanase a dialogat cu studentii Universitatii Bacau, moderatorul intâlnirii fiind prof.univ.dr. Vasile Spiridon, care a facut, „in deschidere”, o succinta dar incitanta prezentare a invitatului si a ultimului sau roman, „Maestro”. Profesorul Stelian Tanase a captat imediat interesul auditoriului, predând o magnifica lectie de presa, cu accent pe televiziune si pe responsabilitatile care revin jurnalistilor. „Intr-o prima faza, talk-show-urile erau niste dezbateri reale, spontane dar constructive, se intâneau doua inteligente. Acum, totul este spectacol, un spectacol bine regizat si bine pus in scena. Exista, intr-adevar, si câteva exceptii, Catalin Stefanescu sau Eugenia Voda, dar unii vor spune ca acestia sunt „vestigii”. Dar accentul e pus acum pe efecte speciale, pe personalitatea moderatorului si invitatul e mai putin pus in valoare. Dar trecerea la spectacol nu inseamna disparitia spontaneitatii, nu inseamna ca invitatii vin cu lectia invatata si cu raspunsuriole gata pregatite”. Cu vasta sa experienta in domeniul emisiunilor de televiziune, Stelian Tanase a trecut imediat la un incitant joc „asa da, asa nu”, exemplificând cu tipuri de emisiuni reusite si nereusite. A venit apoi rândul politicienilor, priviti in noile lor raporturi cu televiziunea, cu presa in general: „Politicianul român a devenit un expert in promovarea imaginii sale. El actioneaza acum asa cum i-au pregatit scenariul consilierii sai. Cei care au actionat inteligent, au facut cariera, ceilalti au disparut din politica si nimeni nu-si mai aminteste de ei. In al doilea rând, politicienii au inteles ca televiziunea face parte din spatiul public, din instrumentarul lor de lucru si isi controleaza atent aparitiile la televiziune”. N-au fost ocolite nici riscurile jurnalistului: „Au aparut si procesele intentate de unii politicieni unor jurnalisti, unor posturi TV sau boicoturi ale unor partide, ale unor parlamentari sau ale unor membri ai Guvernului asupra unor posturi TV. Te trezesti ca-i inviti si nu mai vor sa vina, ca le mai da partidul voie. Se adauga si riscul creat de exclusivitati, multi specialisti de notorietate intr-un anumit domeniu au semant contracte de exclusivitate cu un anumit post TV si refuza sa vina la o emisiune a altui post. Si atunci pe cine inviti? Esti nevoit adeseori sa-ti reproiectezi emisiunea, in functie de invitatii disponibili”. Exista, insa, si situatii favorizante pentru realizatorii de televiziune: „Sunt, totusi, foarte multi oameni politici care cauta parteneri media binevoitori sau chiar negociaza cu realizatorii, pentru ca simt marea forta a televiziunii”. Profesorul Stelian Tanase a vorbit apoi, la fel de dezinvolt si de convingator, despre noile raporturi dintre realizatorii de emisiuni televizate si politicieni, despre conduita unor politicieni, despre distanta ideala a unui ziarist fata de partide si de politicieni („…regula de baza este: nici un contract, nici o relatie de prietenie”), despre conduita ziaristului vis-a-vis de continua schimbare a lumii politice („trebuie sa te plasezi in anumite unghiuri de abordare a politicului, in functie de aceasta miscare permanenta”), despre relatia presa – partidele din opozitie, despre presiunile exercitate asupra ziaristilor verticali si, fireste, incomozi, despre starea televiziunilor locale, despre „o Românie foarte stratificata”, care-i impune realizatorului de televiziune sa-si aleaga atent nu numai unghiurile de abordare, ci si accesibilitatea limbajului si a rationamentelor. Cum simte un jurnalist cât pretuieste cu adevarat un om politic? „Exista o regula simpla daca vrei sa categorisesti un om politic: daca in momentul in care a ajuns ministru nu-ti mai raspunde la telefon inseamna ca este un mitocan si poti fi sigur nu numai ca nu va fi un bun ministru, ci chiar ca nu are prea multe sanse in politica. Si invers”. Relatia jurnalistului cu partidele politice? „Trebuie sa fii permanent in contact cu „vârfurile” fiecarui partid, prin „vrfuri” tratezi cu orice politician din partidul respectiv. In relatia cu „vârfurile”, cu politicienii in general, nu trebuie sa fii nici prea rece, ca nu mai esti bagat in seama, dar nici prea apropiat, pentru ca esti imediat taxat ca fiind partizanul unui partid anume”. O relatie aparte este aceea cu partidele din opozitie: „Apropierea dintre presa si opozitie nu-i o complicitate, pentru ca si presa si opozitia critica Guvernul sau presedintele. Când Opozitia ajunge la Putere, aceeasi presa trece la atac”. S-a pus accentul si pe verticalitatea jurnalistului: „”Sa nu cedati la presiunile redactorului sef sau ale directorului, de a scrie ceva impotriva convingerilor si principiilor dumneavoastra. Sa fiti foarte personal in ceea ce faceti, chiar daca ajungeti sa fiti impotriva tuturor”. De ce nu reusesc sa se impuna televiziunile locale? „Cred ca patronii posturilor de televiziune din provinccie sunt mai tiranici decât cei din Bucuresti, iar pe de alta parte, sunt ahtiati sa faca bani cu orice pret, ignornd faptul ca prima conditie a succesului este sa fii credibil si sa-ti mentii credibilitatea. Daca nu mai ai credibilitate, dispari. E numai o problema de timp”. Mai are presa, in România, forta de a schimba lumea? „Din fericire, da. Lupta pentru adevar o duc numai ziaristii. Si politicienii si oamenii de afaceri verosi se tem cel mai mult de ziaristi, nu de justitie”. In final, timp de aproape o ora, invitatul a raspuns intrebarilor formulate de studenti si de profesori, completând cu adausuri incitante o lectie de jurnalism pe care o vor tine minte totti cei prezenti joi, la ora prânzului, in Amfiteatrul C3 al Universiatii Bacau. (St.O.)