Aeroportul, un nou inceput

Concesionarea aeroportului din Bacau a trecut cu unanimitate de examenul votului in CJ, asa incât planul de dezvoltare a acestui obiectiv a intrat pe ultima turnanta. Initiat de presedintele CJ si materializat de consortiul de consultanta condus de Deloitte, planul de concesionare a aeroportului bacauan a fost o solutie de ultima instanta, dar naturala. Spun naturala pentru ca Dragos Benea a incercat sa gândeasca – in fel si chip – un proiect optim de dezvoltare a aeroportului, dar numai ultima ofera premisele unei posibile reusite viitoare. S-a apelat mai intâi la Guvern, desi biografia de tranzitie a aeroportului continea suficiente dovezi ale inutilitatii unui astfel de demers. Tariceanu ne-a tras in piept promitându-ne, de ochii lumii, bani pentru refacerea pistei. Banii nu au venit, asa cum nu au venit vreme de ani de zile de la trecerea aeroportului in administrarea CJ. Solutia concesionarii nu trebuie confundata cu sloganurile postdecembriste care militau pentru “nevânzarea” tarii. Consiliul va incasa o redecenta anuala de câteva sute de mii de euro, in timp ce concesionarul va fi obligat – sau cel putin asta intelegem din asigurarile care au fost date de consultanti – sa duca la bun sfârsit efortul financiar pe care si l-a asumat prin contract. Aeroportul din Bacau ar fi ajuns o ruina daca ar fi ramas, de fapt, in administrarea CJ. Oricâte bune intentii ar avea sau ar afisa sefii consiliului, bugetul infim al institutiei nu le poate capitaliza pe toate. Or, aeroportul ar fi fost un permanent aspirator de bani, o gaura prin care s-ar fi scurs, la nesfârsit, fonduri, daca o decizie in privinta lui nu s-ar fi luat. Aeroportul poate deveni o masina de facut bani. Cifra calatorilor care au trecut prin el anul trecut ar trebui sa dea de gândit. In conditiile in care prin aeroportul din Timisoara au trecut, numai anul trecut, aproape un milion de calatori, cei 120 de mii de pasageri care au tranzitat aeroportul din Bacau nu linistesc pe nimeni. Era evident ca fara o reactie din partea autoritatilor Bacaul aeronautic ar fi putut disparea. Concesionarea, in forma actuala, nu rezolva toate necunoscutele ecuatiei. Abia peste ani de zile vom vedea daca demersul a fost unul corect. Acum putem afirma ca el a fost unul necesar.
Lucian BOGDANEL