Eroul kamikaze din Corbasca: Sublocotenentul aviator Vasile Claru

Mii de militari ai Armatei române au luptat si s-au jertijit, în urma cu aproape 70 de ani in cel mai devastator razboi din istoria omenirii. Inceput la 1 septembrie 1939 când Germania a atacat Polonia dar, in cele din urma, s-a extins ajungând sa includa majoritatea natiunilor din lume. Printre cei care au luptat atunci se numara si sublocotenentul aviator Vasile Claru, nascut la 15 februarie 1918, in comuna Vilcele, actuala Corbasca. Vasile si-a prins galoanele de sublocotenent de aviatie la 1 iulie 1940, dupa ce absolvise cu succes Scoala de Ofiteri de Aviatie si Scoala de Vânatoare. De statura mijlocie, bine legat, cu barbia voluntara, priviri hotarâte, tânarul pilot, legat cu pasiune de taina zborului, dovedea un caracter ferm, o inima calda, un temperament navalnic.

Operatiunea Munchen – recuperarea Basarabiei si Bucovinei de Nord – 1941

“OSTASI, Va ordon: treceti Prutul! Zdrobiti vrajmasii din rasarit si miazanoapte. Desrobiti din jugul rosu al bolsevismului pe fratii nostri cotropiti. Reimpliniti in trupul tarii glia strabuna a Basarabilor si codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele si plaiurile voastre (…) Sa luptati pentru dezrobirea fratilor nostri, a Basarabiei si Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vietii si a caminurilor batjocorite de pagâni cotropitori. Sa luptati pentru a ne razbuna umilirea si nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele si Generalul Vostru. OSTASI, Izbânda va fi a noastra. La lupta. Cu Dumnezeu inainte!”, aceste cuvinte ii apartin maresalului Ion Antonescu, fiind adresate Armatei Române in noaptea de 22 iunie 1941, când Romania a pornit razboiul impotriva Uniunii Sovietice. Batalia a atins punctul culminant in data de 12 iulie. Armata Rosie a atacat cu Corpul 14 (Diviziile 25 si 51 Puscasi) si inca o divizie de infanterie, sprijinite de tancuri si aviatie, care a bombardat trupele române la Tigheci, Larguta, Razesti si Cociulia. Divizia de Garda a fost puternic presata in sectorul Regimentelor 1/2 si 2/9 Vânatori. Asaltul a durat 16 ore. Cele doua regimente si-au mentinut pozitiile cu mare dificultate. Toate rezervele au fost aruncate in lupta, pionierii si chiar grupurile de comanda. Violenta a fost extrema, luptele corp la corp fiind frecvente. Exemplul Batalionului III/Regimentul 1/2 Vânatori Garda este elocvent. Acesta era aproape complet incercuit pe Dealul Cania, dar a continuat sa reziste pe pozitiile sale. Pe flancul drept, Divizia 21 Infanterie, redusa numeric la practic numai 4 batalioane, a respins atacurile a doua divizii sovietice. La rândul ei, Gruparea Aeriana de Lupta a jucat un rol important in infrângerea ofensivei sovietice la Tiganca. Intre orele 08,50 si 17,30, aproape 37 de tone de bombe au fost lansate asupra pozitiilor de artilerie si concentratiilor de trupe sovietice. S-au executat 120 iesiri/avion, din care 59 au fost bombardiere. Prizonierii capturati au declarat ca atacurile aeriene au cauzat pierderi de pâna la 40% trupelor Armatei Rosii din zona. Doi piloti au primit Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a post-mortem pentru faptele lor din acea zi: lt. av. (r) Ioan Lascu, din Grupul 5 Vânatoare, ucis in timpul unui atac la sol asupra trupelor sovietice din Valea Larguta si sublocotenent aviator Vasile Claru, din Grupul 8 Vânatoare, ucis intr-o lupta aeriana deasupra satului Tiganca cu mai multe I-16 din 67 IAP. In total, 17 Ordine Mihai Viteazul clasa a III-a au fost acordate pentru faptele din aceasta batalie, din care 6 post-mortem. Ofiterul cel mai inalt in grad decorat a fost gen. de divizie Nicolae Dascalescu. Se zice ca Antonescu si-ar fi scos de pe piept propria decoratie Mihai Viteazul, primita in timpul primului razboi mondial, si i-ar fi conferit-o generalului, in timpul unei inspectii. De asemenea, steagul Diviziei 21 Infanterie a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a.

12 iulie, ziua sacrificiul

Incepuse razboiul fara emotii, cu aceeasi lumina limpede in ochii sai calzi, reusind sa totalizeze, pâna la 12 iulie 1941 – ziua cea mare a sublocotenentului Claru Vasile – nu mai putin de 12 misiuni. Misiuni variate, misiuni grele si frumoase in aceeasi masura, indeplinite cu o inalta constiinta ostaseasca. 12 iulie 1941! Ziua marei lui jertfe va ramâne in memoria escadrilei si a camarazilor sai de zbor si de lupta, cel mai desavârsit exemplu de eroism si de jertfa voluntara. Escadrila lor se afla pe aerodromul Birlad. Patru avioane bolsevice fusesera reperate in sectorul Taraclia-Tiganca. O patrula de I.A.R.-uri, formata din lt. Micu Ion, slt.av. Claru Vasile si adj. Cocetas, primeste oridin sa decoleze pentru a intâlni si angaja lupta cu avioanele inamice. Patrula angajeaza imediat lupta si lt. Micu, impreuna cu adj. Cocetas, doboara din avioanele bolsevice. In acest timp, sublocotenentul Claru Vasile se ia dupa unul din avioanele bolsevice, care incercau sa scape cu fuga spre Taraclia. Angajat in aceasta urmarire, sublocotenentul Claru Vasile s-a trezit izolat si incadrat de alte 6 Rata, care cazura cu tot focul lor nimicitor asupra sa. Sublocotenentul Claru Vasile isi da seama ca nu mai are nicio scapare; cu toate acestea nu cedeaza, atâta timp cât mai este in viata si mai este stapân pe masina lui, vrea sa-si vânda scump viata si aparatul. La un moment dat insa, munitia de bord se termina, mitralierele tacanesc in gol. Nu era timp mult de gândit. O clipa doar si hotarârea a fost luata. Sublocotenentul Claru Vasile trage de mansa, face o rasturnare si cade pe directia unui Rata, surprins de miscarea neprevazuta a pilotului român. Camarazii de patrula ai sublocotenentului Claru Vasile care ii veneau intr-ajutor, n-au mai putut decât sa asiste la explozia aceea cumplita, când Claru a intrat cu avionul in aparatul bolsevic, care se rupse intr-o jerba de sfarâmaturi, in timp ce avionul sublocotenentului Claru, torta vie, purta trupul si sufletului acestui brav erou spre pamântul basarabean, pentru care se jertfea. In acea zi, la a 13-a lui misiune, eroul Claru Vasile era avansat locotenet si primea post-mortem suprema distinctiune militara. Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a.

col.(r) Paul Valerian TIMOFTE,
prim vice-presedinte al Asociatiei Nationale “Cultul Eroilor”-filiala Bacau