Masurile adoptate de Executiv pentru sprijinirea economiei in lupta cu criza financiara generalizata nu vor fi un reazem solid pentru intreprinzatorii mici si mijlocii care opereaza in domenii strategice, precum cel al agriculturii. Potrivit deputatului social-democrat Gheorghe Antochi, fost manager general al companiei Agricola Bacau, in 2009 vom asista la un val de falimente pe acest palier economic crucial. Parlamentarul bacauan a deplâns, de asemenea, politizarea excesiva a dezbaterilor care au inconjurat elaborarea planului anticriza. Conform documentului prezentat de premierul Boc in plenul Camerei Deputatilor la inceputul acestei saptamâni, agricultura, energia, turismul si constructiile sunt sectoare cheie ale economiei.
Pachetul anticriza prezentat plenului Camerei Deputatilor de primul ministru Emil Boc prevede, ca masura centrala, investitia masiva in proiecte de larg interes public din zona infrastructurii. Premierul a anuntat un buget de aproximativ 10 miliarde de euro pentru punerea in opera a acestui deziderat. Textul citit de Boc deputatilor desemneaza agricultura, energia, turismul si constructiile ca sectoare cheie ale economiei românesti. Acestea vor beneficia de o atentie sporita din partea guvernantilor, se arata in textul planului anticriza. Pe lânga dizlocarea unui procent masiv din PIB catre domeniul infrastructurii, Executivul vizeaza mentinerea cotei unice de impozitare, achitarea datoriilor bugetare restante, impulsionarea agentilor economici care au de incasat sume mari de la stat in urma efectuarii unor lucrari, sustinerea exportului si adoptarea unei legislatii in baza careia datoriile vor putea fi compensate si transformate in creante. „Planul Boc” e generos dar, sustin specialistii, nu va putea salva de la faliment unele companii care opereaza in domeniul agro-alimentatiei, chiar daca agricultura a fost identificata de Guvern ca sector strategic.
Actiune intârziata
Potrivit parlamentarului Gheorghe Antochi (PSD), autoritatile centrale au actionat cu intârziere in lupta cu criza financiara. Deputatul a apreciat ca pozitive masurile cuprinse in planul anticriza, insa a subliniat ca economia nu va depasi aceasta cumpana fara a suporta un cost semnificativ al ei. „Aceste masuri au o dubla justificare: politica si economica. Important este cum vor fi ele sustinute, promovate si implementate. Personal apreciez ca autoritatile din România au actionat cu destula intârziere la semnalele internationale ale crizei”, a spus Antochi. Acesta a adaugat ca discutiile pe marginea creionarii planului anticriza au fost excesiv politizate si au sfârsit intr-o rafuiala personala a premierului Boc cu fostul prim-ministru, CP Tariceanu. „Subiectul a fost repolitizat din nou si excesiv, in opinia mea. In loc sa se avanseze masuri concrete, formule de lucru, idei, totul s-a terminat cu contre intre fostul si actualul premier”, a mai spus deputatul.
Trimestru dezastruos,
cheltuieli bugetare astronomice
O parte din declaratiile premierului Boc sustinute in fata deputatilor s-au vrut un atac concertat la adresa practicilor neortodoxe ale fostului cabinet liberal, tema „grelei mosteniri” fiind repusa pe tapet de seful actualului Guvern. Conform statisticilor oficiale, cresterea economica astronomica, invocata de Tariceanu in timpul camapaniei electorale de la parlamentarele de anul trecut, s-a dezumflat catre sfârsitul anului, când a inregistrat un puternic recul pe fondul unor cheltuieli bugetare lipsite de prudenta. „Guvernul Tariceanu poate fi acuzat de deficitul de 5, 3 la suta pe care l-a lasat in urma. Intr-o anumita perioada, ma refer la anii 2007 – 2008, guvernantii nu au stiut sa realizeze economii la buget, in conditiile unor cresteri economice majore. De asemenea, cresterea cheltuielilor cu aparatul bugetar a tras economia in jos. Daca acestea erau cifrate, in mod normal, la 4 la suta din PIB, spre finalul anului 2008 cheltuielile cu aparatul bugetar au sarit de 8 la suta. O suma enorma”, a subliniat parlamentarul bacauan. El a mai amintit ca jumatate din cele 300 de mii de locuri de munca generate de guvernarea liberala a insemnat locuri de munca in administratia statului si ca obezitatea aparatului bugetar a dus la o crestere artificiala a cheltuielilor publice.
Agricultura pe tobogan
Intreprinzatorii din agricultura vor avea un an de cosmar, chiar daca domeniul in care activeaza a fost trecut de guvernanti la capitolul sectoare strategice, alaturi de energie, turism si constructii. Falimentele vor lovi in masa IMM-urile din ramura agro-alimentara, pentru ca acestea nu sunt pregatite sa suporte concurenta europeana din domeniu. Fost manager general al Agricola, Antochi a calificat drept „neloial” modul in care companiile europene din domeniu ataca piata de profil din România. El a mai spus ca experienta sa il face sa desconsidere masurile anticriza propuse de Guvern pentru acest palier economic. „Ca fost manager in agro-alimentatie nu ma pot declara multumit de prevederile planului anticriza pentru acest domeniu. Firmele românesti sunt concurate neloial de moda importurilor masive la preturi mici din UE. Nu am vesti prea bune pentru producatori. Acestia sunt agresati de importurile agro-alimentare din Uniune. Cert e ca nu putem cadea de foarte sus. Acesta ar putea fi avantajul nostru intr-o perioada de criza economica”, a afirmat Antochi. El s-a declarat nemultumit si de bugetul alocat agriculturii, in conditiile in care jumatate din suma este reprezentata de fonduri europene care ar putea fi atrase pentru impulsionarea proiectelor agro-industriale. „Din pacate vom asista la un val de falimente. Dezechilibrele instalate sunt foarte mari si foarte greu de corectat”, a incheiat deputatul.
Lucian BOGDANEL
