Un mozaicat cor de laudatori a rasarit din balariile politicii românesti pentru a-l saluta pe Noul Nascut. Consensul admirativ stârnit de alegerea lui Crin „Mesia” Antonescu in functia de presedinte al PNL poate fi intors, in sfârsit, pe toate fetele. Dedesubturile merita date la iveala. Iliescu, primul si cel mai important aplicator de etichete din politica româneasca, a declarat, negru pe alb, ca l-ar fi vrut pe Crin in PSD. Sah la Geoana care, cel putin asta lasa de inteles Iliescu, ar putea insemna mai putin decât Crin in economia alegerilor prezidentiale.
Pedistii, in schimb, au sarit ca arsi, iar finul retor Antonescu a fost improscat de blogosfera portocalie cu laturile unor apelative deloc onorabile si corecte politic. Le e frica: pe lânga Antonescu, Base face figura de cârpaci sasiu. Dar, inca prezidentiabil. Ecuatia alegerilor pentru sefia statului comporta doua variabile de mare adâncime si substanta electorala. Prima se refera la modul in care Antonescu, din postura de candidat al PNL la presedintie, va reusi sa rupa o felie cât mai generoasa din electoratul urban sictirit de politichie si atent la posibila goliciune de mâine a burtii si-a buzunarului. Satula de logoree demagogica si de rafuiala politica inutila, aceasta masa electorala sedentarizata si nefericita, dar cultivata, si-a pierdut aproape definitiv apetitul pentru politica. A doua variabila tine intim de capacitatea PSD-ului de a-si mobiliza electoratul de 33 – 35 la suta. Candidatul social-democratilor trebuie sa duca o lupta cu masa de votanti a partidului, iar examenul lui Geoana – in ipoteza in care el va fi aruncat de PSD in lupta pentru fotoliul de la Cotroceni – va fi aducerea la urne a „poporului” pesedist, unul recunoscut pentru fidelitatea sa electorala, des incercata si des confirmata. Deloc intâmplator, Basescu migreaza spre un palier retoric ceva mai radicalizat dar pozeaza, concomitent, in salvatorul tarii si-al economiei. De aici, pretinsa criza diplomatica de la 15 martie, când presedintelui maghiar i s-a retras acceptul de a survola si ateriza in România cu o aeronava militara. Electoratul nationalist, ramas orfan dupa naufragiul PRM, are nevoie de un tata politic consolator. O greseala a presedintelui Basescu este proasta gestiune a problemei candidaturii fiicei Elena, pe listele PDL, pentru un loc in Parlamentul European. Dintr-un acces de furie, Basescu si-a indemnat odrasla sa se ia la trânta electorala cu un singur atu politic in buzunar: numele Basescu. Daca acesta mai inseamna ceva, vom afla pe 7 iunie – fireste doar daca mezina prezidentiala va aduna numarul de semnaturi necesar intrarii in competitia europarlamentara. Partidul portocaliu ar putea primi o noua palma din partea celui care l-a adus la guvernare. Daca Elena esueaza, semnul e clar, eticheta Basescu nemaifiind atât de atractiva in plan electoral. Lucian BOGDANEL