Unii comentatori politici, atenti la nuante, cred ca imprumutul de la bancile europene, dar sub expertiza feroce a FMI, s-ar potrivi ca o manusa Presedintelui care, nas fin de copoi, a si adulmecat vânatul. Trofeul ar fi pretios: asigurarea unui al doilea mandat la alegerile prezidentiale din decembrie, scop suprem al acestui personaj bolnav de putere. Trapezistii aia ce evolueaza la mare inaltime, sub cupola, au nevoie de o plasa de siguranta in caz de, fereasca Dumnezeu, vreun accident neprevazut; salturile mortale, acolo, sus, atât de dragi Presedintelui, jucator temperamental, cum el insusi recunoaste, practicant zilnic al riscului si, in consecinta, culegator de aplauzele prostimii, nu pot fi executate daca nu te simti in siguranta. Fireste ca Presedintelui nu i-ar placea sa cada; sau, in cel mai nefericit caz, daca asta s-ar intâmpla fiindca asa e viata, ar cadea in plasa, s-ar ridica si ar repeta exercitiul in ropotul de aplauze al circului.
Montati plasa, frati români, pentru orice eventualitate, numai asta auzim zi si noapte, media e invadata de sfatul Presedintelui cu o perseverenta vadit interesata, plasa inseamna bani albi pentru zile negre, spre binele patriei. Si, evident, al Domniei Sale.
Avem in aceasta chemare care suna ca un ultimatum, poza perfecta a cabotinului salvator al natiunii; rol jucat cu suferinda maiestrie de fostul capitan de nava; eu, unul, nu cred ca România va avea in viitor un alt politician mai abil precum Domnul Basescu; ca nimeni altul, dumnealui stie sa ascunda interesul personal sub coaja binelui public: afirmând ca România are imperioasa nevoie de o injectie cu bani pentru a echilibra balanta de plati – ceea ce e perfect plauzibil – Presedintele va „guverna” România eliminând problemele insurmontabile lasate mostenire de cheltuitorul iresponsabil numit Tariceanu; va fi bine pentru tara, dar pentru Domnia Sa va fi mult mai bine iar perspectiva realegerii la Cotroceni se amplifica. Câteva tinichele proaspete care zornaie urât la sfârsit de mandat, vor fi si ele anihilate; probabil ca fiica Elena va fi retrasa din competitia electorala pentru Parlamentul European, dar nu de taticul cu aptitudini dinastice, ci prin vointa proprie a candidatei, intr-un acces de inteligenta si bun simt, dupa cum s-a exprimat Presedintele intr-un interviu la Realitatea TV. Asa ca domnisoarei Elena nu-i ramâne decât sa-si manifeste talentele in modeling, unde va fi cea dintâi intre primele talente ale tarii: ca orice fiica de Presedinte din Balcani… Ori va gasi alta solutie, inventata tot de tati…
Alte tinichele, altele decât fiica, fiica aspiranta la politichie, vor fi aruncate peste bord in „oceanul uitarii” la momentul potrivit; masinaria diabolica Basescu, odata pusa in functie, stie sa-si prefaca defectele de caracter si autoritarism in calitati; a dovedit-o in toate imprejurarile; ca supravietuitor de profesie, Domnia sa este un virtuos ca tot românul; din acest punct de vedere Presedintele consoneaza perfect cu boborul. De aici si o anume simpatie fata de El, al celor ce-i seamana si-l urmeaza; omul asta se descurca diavolesc de bine, urmând consecvent sintagma non-etica „Scopul scuza mijloacele”.
In postura de stie tot ce trebuie facut, ca si cum ar dispune de o informatie divina soptita la ureche de un inger de Sus, inteleptul si echilibratul nostru Presedinte exerseaza toate scamatoriile si prestidigitatiile necesare care sa-i asigure un al doilea mandat in decembrie 2009; numai ca timp de cinci ani trucurile Domniei Sale s-au cam fumat, iar cei ce l-au intâmpinat ca pe un mesia, l-au abandonat ca pe un farseur. Regele s-a dovedit a fi gol, cum ar spune Eugen Ionesco.
P.S. Aflu chiar in timp ce scriu ca Elena Basescu, fiica, demisioneaza din PD-L si candideaza ca independent pentru Parlamentul European. Adica, nu mai este fiica lui tati; un nou truc. PD-L-ul ii va face rost de cele 150000 de semnaturi; iar daca „intra”, se va reintoarce in partid. Curat independent, coane Fanica! Iar ca sa-si demonstreze istetimea politica, domnisoara si-a ales ca sigla electorala silaba EBA, prezenta si in numarul de la masina…
E tare…
Ovidiu GENARU