La adapostul Floriilor, Executivul a aprobat in acest weekend o ordonanta de urgenta privind reglementarea cheltuielilor bugetare efectuate de institutiile din administratia publica. Documentul prevede mentinerea sporurilor pentru angajati, dar arunca pisica in curtea ordonatorilor de credite de la nivelul administratiei locale. Acestia vor decide cine merita si cine nu merita sa incaseze sporuri, criteriul de departajare constituindu-l performanta in activitatea administrativa.
Guvernul a aprobat la sfârsitul saptamânii trecute o ordonanta de urgenta privind reglementarea cheltuielilor bugetare angajate de institutiile administrative. Documentul isi propune sa puna ordine in zona cheltuielilor de personal din administratie, intr-o perioada in care efectele crizei economice necesita o ajustare a curelei bugetare. Potrivit declaratiilor oficiale facute de membrii cabinetului Boc, sporurile bugetare nu vor fi eliminate, insa ele vor fi acordate, cel mai probabil, tinându-se seama de anumite criterii de performanta administrativa. Ordonanta mai prevede ca ordonatorii de credite, in speta presedintii de consilii judetene sau primarii, vor decide ce angajati din subordine merita sa incaseze respectivele sporuri. Conform Angelei Bogea, sefa Directiei Resurse Umane din cadrul CJ Bacau, masura instituita de Executiv este nu doar binevenita, ci si necesara intr-o perioada in care bugetul de stat gâfâie. „Pâna acum, toata lumea dispunea de aceleasi drepturi financiare. Toti angajatii din administratia publica incasau aceleasi sporuri, indiferent de cât de performanta era activitatea lor. De acum incolo, performanta administrativa va fi triata de ordonatorii de credite”, a comentat Bogea. Seful CJ, Dragos Benea, a apreciat, la rândul sau, drept pozitiva initiativa guvernantilor, declarând ca responsabilitatea remunerarii performerilor din aparatul CJ va fi „o dulce povara”. Acesta a mai spus ca asteapta publicarea in Monitorul Oficial a ordonantei pentru a se edifica asupra atributiunilor ce-i revin in noul context. Ministrul Muncii, Marian Sârbu, a declarat ca actul normativ convenit la nivelul Guvernului va permite evidentierea celor mai importante sporuri pe care ordonatorii de credite le pot acorda. „Ordonanta va permite să vedem cu adevărat, pentru fiecare ordonator de credite care sunt sporurile cele mai importante şi care vor intra în anvelopa de 30%, cât ar trebui să reprezinte sporurile în cadrul salariului de bază”, a afirmat el. Criteriile de acordare a sporurilor vor fi si ele regândite, urmând ca in termen de doua saptamâni de la publicarea in MO a ordonantei, administratiilor din teritoriu sa le parvina o lista cu noile normative.
Prima rectificare bugetara
La doar câteva luni de la aprobarea bugetului de stat, guvernantii au decis sa procedeze o prima rectificare bugetara, pentru a pune in acord documentul cu realitatile tot mai aspre ale crizei economice. In acest sens, bugetul asigurarilor de somaj a fost suplimentat cu 328 de milioane de lei. La aceasta suma s-ar putea alatura inca 142 de milioane de euro din Fondul Social European. Banii vor fi folositi pentru sprijinirea IMM-urilor, greu afectate de criza economica, pentru activitati de reconversie profesionala a angajatilor concediati, dar si pentru crearea de noi locuri de munca. Guvernantii au dat asigurari ca pensia minima garantata va intra in vigoare in forma deja convenita: 300 de lei de la 1 aprilie, respectiv 350 de lei incepând cu data de 1 octombrie, bugetul fondului de pensii fiind majorat cu aproximativ 1300 de milioane de lei. Premierul Emil Boc a precizat ca strângerea curelei bugetare va duce in continuare la economisirea banului public, in special din zonele de „obezitate birocratica, unde exista surplus si risipa”.
Taieri drastice la bugetele ministerelor
Potrivit estimarilor oficiale, Guvernul mizeaza pe o reducere a veniturilor bugetare de aproximativ 18 miliarde de lei, iar a cheltuielilor de 6 miliarde. PIB-ul a fost revizuit in scadere, la 531 de miliarde de lei, de la 579 de miliarde de lei, luându-se in calcul o crestere economica negativa de 4 la suta. Pe fondul cresterii numarului de someri, Ministerul Muncii este singura institutie guvernamentala care a primit o suplimentare, in rest rectificarea bugetara aducând reduceri drastice la bugetele altor ministere. Cele mai mari taieri operate sunt la Ministerul Agriculturii, al carui buget a fost revizuit in minus cu 2 miliarde de lei, si la Ministerul Apararii, unde reducerea bugetara practicata s-a cifrat la 700 de milioane de lei. Reducerile au vizat, in principal, cheltuielile de personal care au scazut, in urma rectificarii bugetare, cu 667 de milioane de lei.
Principalele reduceri de bugete
Ministerul Agriculturii – 2 miliarde de lei
Ministerul Apărării Naţionale – 696,4 milioane de lei
Ministerul Educaţiei – 676 de milioane de lei
Ministerul Administratiei şi Internelor – 427 de milioane de lei
Ministerul Transporturilor – 203,7 milioane de lei
Ministerul Mediului – 139,3 milioane de lei
Ministerul Finanţelor – 95,4 milioane de lei
Ministerul Dezvoltării – 87,4 milioane de lei
Ministerul Justiţiei – 61,2 milioane de lei
Ministerul de Externe – 47,8 milioane de lei
Lucian BOGDANEL
