Institutul National de Statistica a intocmit un studiu potrivit caruia, românii din mediul rural sunt mult mai saraci decât orasenii. Aceasta diferenta provine din faptul ca veniturile unei gospodarii din mediul urban sunt duble fata de una din mediul rural.
Potrivit studiului, cheltuielile totale ale populatiei au fost, în trimestrul al IV-lea din 2008, în medie, de 2.081 de lei lunar pe gospodarie, venitul mediu lunar al unei gospodarii fiind de 2.300 de lei. Veniturile totale medii lunare au fost, în termeni nominali, în ultimele trei luni din 2008, de 2.319 lei pe gospodarie si 796 lei pe persoana, în timp ce cheltuielile totale s-au situat, în medie, la 2.081 lei lunar pe gospodărie, respectiv 715 lei pe persoana, potrivit datelor INS. Astfel, cheltuielile totale au reprezentat în ultimul trimestru al lui 2008, 89,8 la suta din venituri. Veniturile banesti au fost, în medie, de 1.917 lei lunar pe gospodarie (658 lei pe persoana), iar veniturile în natura de 401 lei lunar pe gospodarie (138 lei pe persoana). Salariile si celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta sursa de venituri, respectiv 51,1 la suta din veniturile totale ale gospodariilor în trimestrul întâi, 52,4 la suta în trimestrul al doilea, 53,3 la suta în trimestrul al treilea si 51,5 la suta în ultimul trimestru din anul trecut.
Agricultura, principala sursa de venit
Diferente de nivel si, mai ales, de structura, între veniturile gospodariilor s-au înregistrat în functie de mediul de rezidenta. In perioada in care a fost intocmit studiul, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 36,7 la suta mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural si cu 13,2 la suta mai mari fata de ansamblul gospodariilor. În mediul urban, veniturile gospodariilor au provenit în proportie de 63,4 la suta din salarii, de 20,9 la suta din prestatii sociale, veniturile în natura reprezentând 9,5 la suta, din total. În mediul rural, principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 34,2 la suta din totalul veniturilor.
Muncim pentru a avea ce mânca
În ceea ce priveste cheltuielile, principalele destinatii au fost consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei, cum ar fi hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru însamântat, servicii veterinare etc. Conform clasificarii standard pe destinatii a cheltuielilor de consum, produsele alimentare si bauturile nealcoolice au detinut, în trimestrul patru din 2008, în medie, 40 la suta din consumul gospodariilor. O componenta a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legata de locuinta (apa, energie electrica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si întretinerea locuintei). În ultimele trei luni ale lui 2008, acesteia i s-au alocat din cheltuielile de consum 21,1 la suta. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinta, 16,4 la suta, a fost absorbita de consumul de utilitati, apa, energie electrica, gaze naturale si alti combustibili. (D.M.)
ehee, l-ati omorat pe ceausescu,acu intoarcete romane la matca cu 60-70 de ani in urma siii rabda cu mamaliga si ceapa ca avem parlamentari cu vile pe malurile Senei si bani de nu mai stiu sa-i numere