Istoria sarbatoririi Pastelui si Invierea Domnului Iisus Hristos

Pastele este cea mai importanta sarbatoare crestina a anului. Pentru prima dat a fost sarbatorit in jurul anului 1400 inainte de Hristos.

Desi multa lume sarbatoreste Pastele, pentru unii el nu mai are nimic de-a face cu Dumnezeu, este doar un prilej de mâncare si bautura. Sarbatoarea Pastelui poate fi asociata cu primavara. Retrezirea naturii la viata simbolizeaza noua viata pe care crestinii au câstigat-o prin crucificarea si Invierea lui Iisus. Pastele crestin este similar cu doua traditii antice, una evreiasca si alta pagâna. Ambele traditii sarbatoresc Invierea, trezirea la viata. Pastele crestin deriva din Pastele evreiesc, numit Pesach, cuvântul de origine al cuvântului Pasti. Pentru prima data, Pastele a fost sarbatorit in jurul anului 1400, inainte de Hristos. In aceasta data, evreii au parasit Egiptul cu ajutorul lui Dumnezeu. Scriptura, in cartea Exod (Iesirea) din Vechiul Testament, ne ofera instructiunile date de Dumnezeu pentru sarbatorirea Pastilor in timpul lui Moise. Evreii din antichitate isi aminteau de faptul ca Dumnezeu i-a salvat din robia in care se aflau in Egipt. Cu ocazia iesirii din Egipt, când au sarbatorit pentru prima data Pastele, toti evreii trebuiau sa ia un miel si sa-l sacrifice. Apoi, cu sângele mielului erau unse ramele de lemn ale usilor de la casele in care locuiau. In noaptea aceea, ingerul mortii trimis de Dumnezeu a trecut prin Egipt si a omorât toti fiii intâi nascuti ai egiptenilor in casele care nu aveau pe usa sângele mielului. In casele israelitilor nu a murit nimeni, pentru ca acestia ascultasera porunca lui Dumnezeu si au pus sângele mielului pe usile lor. Sângele mielului oferea o garantie, un semn vizibil prin care credinciosii dadeau de inteles ca au luat in serios avertismentul lui Dumnezeu.

Pastele crestinilor si Invierea Domnului

In ceea ce priveste crestinii, Dumnezeu a reinnoit legamântul facut cu israelitii, de data aceasta nu printr-un om, Moise, ci prin Fiul Sau, Iisus Mesia. Legamântul cel nou nu mai este unul facut doar cu evreii, ci cu toate popoarele, care vor sa primeasca iertarea pacatelor prin jertfa lui Iisus Hristos. Legamântul cel vechi purta sigiliul sângelui unui miel care trebuia sacrificat de Pasti dupa instructiunile date de Dumnezeu. La Cina cea de Taina, in noaptea când a fost tradat, inainte de a fi prins si arestat, Domnul Iisus a instituit sarbatoarea Pastelui nou testamental, dupa porunca ce I-a fost data de Dumnezeu. De Pasti se sarbatoreste Invierea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Duminica, a treia zi dupa Scripturi, femeile purtatoare de mir au gasit mormântul gol. Mormântul era gol pentru ca Hristos Inviase. Impotriva lor, a tuturor, a celor care L-au acuzat si batjocorit de atunci si pâna astazi, numit in derâdere Regele Iudeilor, rege incoronat cu spini, rege al carui tron era o Cruce, parasit de ai Sai, pazit sub grea si rece lespede de piatra, Hristos a izbândit cea mai stralucita biruinta ce s-a vazut vreodata, biruinta asupra mortii si asupra rautatii omenesti. Aceasta biruinta a putut fi tagaduita, dar nu I-a putut fi smulsa niciodata. Hristos a Inviat si a biruit, pentru El si pentru noi. Credem si biruim prin Moartea si Invierea lui Hristos, murim pentru a invia si inviem pentru a trai in veci cu Hristos. Prin suferinta si moarte ne bucuram de Inviere. Prin Inviere ne bucuram si triumfam in triumful lui Hristos, ca triumf al nostru. El a murit pentru noi si a triumfat pentru noi. In Moartea Lui sta mântuirea noastra, in Invierea Lui sta biruinta noastra.

Ouale de Paste

Legendele spun ca primul ou de Paste a fost daruit de catre Sfânta Maria Magdalena imparatului Tiberiu. In vremea aceea era obiceiul ca atunci când cineva dorea sa-l vada pe imparat, sa aduca si un dar pentru el. Cei avuti aduceau, de obicei, bijuterii, vase si obiecte scumpe, iar cei saraci, oamenii de rând, aduceau ceea ce aveau la indemâna. Maria Magdalena, care a fost o femeie bogata, dar a renuntat la toata averea pentru a-l urma pe Iisus, s-a prezentat in fata Imparatului doar cu un ou de gaina. Era tot ceea ce-i mai ramasese. Pe-atunci era obiceiul sa se dea oua drept daruri si in prima zi din an sau cu ocazia zilei de nastere a cuiva. Maria Magdalena i-a dat oul imparatului, salutându-l „Christos a inviat”. Acesta a replicat ca e destul de greu de crezut ca cineva se poate trezi din moarte, la fel de greu ca si cum oul acela alb pe care l-a primit de la ea sa poata sa-si schimbe singur culoarea in rosu. Si, in acel moment, spune legenda, imparatul a vazut cu mare mirare cum oul din mâna lui incepe sa se inroseasca. Oul vopsit a devenit astfel un simbol al Invierii lui Christos. Din acel moment, obiceiul de a darui un ou vopsit sau impodobit intr-un anume fel, in ziua de Paste, a devenit tot mai des intâlnit la foarte multe popoare. La inceput, s-au vopsit ouale de gaina sau alte pasari de curte. Mai târziu, au aparut, la ucrainieni si la rusi, dar si la popoare din vestul Europei, ouale din lemn, vopsite, oua din portelan, din os sau din sticla. Noi vom petrece insa Pastele din acest an vegheati de oua rosii, unele pictate cu flori de primavara, altele având incrustate vechile motive românesti, ale fusului, ale lantului si ale florii pastelui, ale sforii lui Iuda. Iar cârligul ciobanului, grebla stilizata, sapa, plugul, luna si stelele asezate la capetele oualor ne vor aduce aminte inca o data ca Pastele este si o sarbatoare a primaverii, a innoirii si a sperantei.

Obiceiuri de Paste

Noaptea, dupa primul cântat al cocosilor, toata suflarea se scoala pentru a pleca la slujba de Inviere. Inainte de a pleca de acasa toti oamenii, vârstnici si tineri, se spala pe fata cu un ou rosu si un banut de argint, in credinta ca vor “fi sanatosi ca oul si curati ca argintul”. Apoi barbatul ia cosul cu pasca si intreaga familie se indreapta catre biserica. La intoarcerea spre casa, fiecare duce in mâna si lumnarea aprinsa la Inviere. Toti membrii familiei se aseaza la prima masa festiva de Paste, dar nu inainte de a se spala, inca o data, in mod ritual, cu oul rosu si banul de argint. Festivitatea este deschisa de cel mai vârstnic barbat din familie care ciocneste primul ou rosu cu sotia sa, apoi ciocneste oua cu toti ceilalti. Ciocnitul oualor rosii se face cu solemnitate si cu respectarea unor reguli precise: persoana mai in vârsta, de obicei barbatul, loveste violent “capul” oului tinut de partener, in timp ce rosteste “Hristos a Inviat”, iar partenerul ii raspunde “Adevarat a Inviat!”. In prima zi, duminica, ouale se ciocnesc “cap la cap”, a doua zi, “husca la husca” iar in cea de-a treia zi, si “burta in burta”. In zilele de Pasti existau interdictii severe. In prima zi nu era permisa plecarea de-acasa, nu se matura prin casa, nu se pregatea mâncare iar masa de Pasti nu se ridica timp de trei zile. Astazi, in a doua zi de Pasti, finii se duc in vizita la nasi, cu colaci, pasca si oua rosii, iar copiii merg la parinti. Nasii ii ospateaza pe fini. In cea de-a doua si in cea de-a treia zi de Pasti avea loc stropitul ritual cu apa, in amintirea readucerii la viata a fetei de evreu, lesinata la aflarea vestii invierii lui Iisus, prin stropirea ei cu apa de catre tinerii ce treceau intâmplator prin zona. Lunea, feciorii stropeau cu apa fetele din sat iar martea fetele ii udau pe feciori.

Lumina Sfânta de la Ierusalim va fi adusa la Bucuresti

Credinciosii care vor participa anul acesta la slujba de Înviere savârsita la Catedrala patriarhala vor duce la caselor lor lumina sfânta de la Ierusalim. „Pentru a spori bucuria clerului si a credinciosilor, de Sfintele Pasti, în seara zilei de sâmbata, 18 aprilie, o delegatie a Patriarhiei Române, condusa de Preasfintitul Parinte Episcop Varsanufie Prahoveanul, va aduce de la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim Lumina Sfânta, cu un avion special. Lumina Sfânta va fi oferita la slujba de Înviere, ora 24,00, de catre Prea-fericitul Parinte Patriarh Daniel clerului si credinciosilor prezenti la Catedrala patriarhală”, a declarat pr. Constantin Stoica, consilier relatii cu presa în cadrul Biroului de Presa al Patriarhiei Române. Evenimentul are o semnificatie deosebita si pentru ca anul acesta se împlinesc 650 de ani de la recunoasterea oficiala a Mitropoliei Tarii Românesti si de la trecerea la Domnul a Sfântului Grigorie Palama, teolog al Luminii harului ceresc, ale carui cinstite moaste vor fi aduse la Bucuresti, pentru a fi venerate, între 29 aprilie, si 1 Mai, iar apoi se vor afla la Galati, între 1- 4 mai. SŞi credinciosii din Arhiepiscopia Tomisului Si Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor vor cânta Învierea purtând în mâini Lumina Sfântă de la Ierusalim. Potrivit Biroului de Presă al Arhiepiscopiei Tomisului, sâmbata, 18 aprilie, începând cu ora 23, 30, Înalt Preasfintitul Arhiepiscop Teodosie va oficia, pe plaja Modern, Utrenia Învierii, în cadrul careia va da credinciosilor lumina adusa de la Ierusalim. Sfânta Lumina va fi adusa prin amabilitatea Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor cu un avion militar, de la Ierusalim, via Suceava.