Penalizati decisiv de absenta de la guvernare, liberalii se retrag in propria carapace, intuind loviturile de ciomag pe care adversarii politici le pregatesc, cu migala, in culise. Politica e ca o femeie planturoasa care vrea bani pentru a-ti satisface capriciile sau fanteziile. N-ai bani, nu poti pretinde sa faci politica. Situatia e ingrijoratoare pentru primarul bacauan. Trimis in corzi, aidoma unui boxer mediocru, dl. Stavarache confisca politic avutia publica locala. Mai intâi plaseaza un bun executant la conducerea Companiei de Apa, dupa care epureaza in corpore consiliul de administratie de la CET, inlocuindu-l cu un manunchi de balerini, teologi si kinetoterapeuti liberali deprinsi cu tehnica tutaritului si a linguselii. Precipitarea edilului lasa sa se-ntrevada disperarea lucida ce-i fundamenteaza deciziile inepte. Stavarache stie ca primejdia bate la portile edificiului sau administrativ si risca sa-i acapareze tot capitalul de simpatie electorala de care inca se mai bucura. Cu cel putin doi ani din noul mandat amanetati si concesionati administrativ catre clientii de partid, primarul nu prea mai are loc de intors si, preventiv, a decretat strângerea rândurilor si scoaterea din schema a deviationistilor. Mi-e din ce in ce mai clar ca senatorul Berca il asteapta la cotitura pe fostul sau amic purist, iar aceasta perspectiva se vrea o sula suplimentara in coastele si-asa slabite ale edilului. De altfel, e tot mai evident ca Stavarache nu mai mizeaza decât pe increderea oarba si naiva a yes-manilor Fechet, Sustac et co. Doar acestia mai consimt, intr-o perioada de lehamite politica sleita, sa joace partitura tapului ispasitor, sa-si puna in joc o reputatie niciodata dovedita pâna la capat si, de ce nu, poate chiar propria libertate in eventualitatea in care totul va sfârsi prost pentru congregatia liberala ce patroneaza administratia locala. Primarul incepe sa trateze Bacaul ca pe propria sufragerie devenind – pe zi ce trece – un soi de satrap local de buzunar. Loviturile ii vor fi fatale daca zidurile de care s-a inconjurat nu sunt atât de rezistente pe cât se afirma.
Lucian BOGDANEL