Nepregatiti de cutremur: Bacauanii traiesc in cosciuge de beton

cutremur-2.jpgFantoma cutremurului din martie 1977 bântuie din nou memoria colectiva, dupa ce sâmbata seara un cutremur cu magnitudinea de 5, 1 pe scara Richter s-a produs in zona seismica Vrancea. Evenimentul a readus in prim-planul dezbaterilor publice problema imobilelor cu risc seismic semnificativ. Din cele aproximativ 1200 de blocuri din municipiul Bacau, doar 94 au fost verificate de angajatii Inspectoratului de Stat in Constructii, iar un numar de 7 imobile au fost incadrate in categoria 1 de risc seismic. Situatia e complicata de modul necontrolat in care bacauanii aduc modificari structurii de rezistenta a blocurilor, atunci când iau decizia de a-si renova apartamentele.

Bulinele rosii cu care sunt marcate imobilele cu risc seismic ridicat revin in atentia opiniei publice dupa cutremurul inregistrat in zona Vrancea la sfârsitul saptamânii trecute. Potrivit specialistilor in constructii, un cutremur de magnitudine ridicata poate darâma aproape orice imobil, indeosebi cele ridicate in baza standardelor de specialitate care functionau inainte de anul fatidic 1977. Dupa producerea marelui cutremur din martie, acestea s-au inasprit si, sustin aceeasi specialisti, modul de a construi in România s-a schimbat radical.

Doar 100 de imobile expertizate seismic

Din cele peste 1200 de blocuri existente in municipiul Bacau, reprezentantii Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC) au expertizat seismic doar 94 de imobile, majoritatea fiind catalogate ca facând parte din categoria 3 de risc seismic, cea mai putin ingrijoratoare. Potrivit inspectorilor de specialitate, in intervalul 1991 – 1997, ISC a derulat mai multe actiuni de expertizare a imobilelor, insa acestea au fost grevate de bugetele reduse puse la bataie de autoritati in intervalul respectiv. „Exista o lista la nivelul ISC conform careia in judet au fost expertizate peste 100 de imobile. Dintre acestea 94 se afla in municipiul Bacau si majoritatea au fost incadrate in categoria 3 de risc seismic. Am facut verificari in functie de ce bugete au avut autoritatile”, a recunoscut Valeria Enache, inginer in cadrul serviciului de calitate al ISC.

Marasesti, vesnica problema

Gaura neagra a riscului seismic se gaseste in inima Bacaului, pe strada Marasesti, blocurile ce strajuiesc artera fiind construite in anul 1961, in conformitate cu standarde mai putin riguroase decât cele instituite dupa cutremurul din 1977. Din cele 7 imobile ce prezinta un risc seismic major, unul a fost reabilitat. Conform informatiilor furnizate de municipalitate, structura de rezistenta a blocului nr. 11 a fost consolidata, insa reabilitarea celorlalte 6 imobile a fost dinamitata de reticenta locatarilor care se tem de faptul ca primaria ii va jupui financiar dupa incheierea lucrarilor. Intr-o stare precara se afla si blocurile situate in zona strazii Razboieni, dar si complexul de la Narcisa, ambele obiective fiind in categoria 2 de risc seismic. Pentru consolidarea celor 6 imobile de pe strada Marasesti, administratia a estimat un buget de aproape 1 milion de lei, din care 210 mii ar urma sa vina pe filiera bugetului de stat. Proiectiile financiare prevad o finalizare a consolidarilor undeva catre sfârsitul anului 2010.

Stranierii renoveaza de capul lor

O alta problema o constituie modul in care bacauanii afecteaza structurile de rezistenta ale blocurilor in care locuiesc atunci când decid sa-si renoveze sau sa-si reamenajeze apartamentele. Potrivit specialistilor, riscurile cresc atunci când structura de rezistenta a unui bloc este subrezita. „Au inceput sa functioneze reclamatiile. Oamenii si-au mai infrânat spiritul de constructori. Cei care vin din strainatate, in special, cred ca pot sa faca ce vor in propriile locuinte sau apartamente. La parter sau la etajul 1 este de preferat ca orice modificare adusa sa fie controlata si efectuata in baza unui proiect. In acest fel structura imobilului nu se vulnerabilizeaza. In schimb, modificarile aduse la interior sunt foarte putin controlate”, a comentat Enache.

La tara, fiecare pe unde apuca

Daca in mediul urban situatia blocurilor „pericol” pare clara, in mediul rural predomina haosul imobiliar. Fiecare a construit cum si pe unde a apucat, fara a urmari respectarea unor indicatori de siguranta tehnica. De altfel, legea se dovedeste laxa in aceasta privinta. „In mediul rural legea privind calitatea in constructii e optionala. Regimul P A 1 nu intra sub incidenta legii. Oamenii nu au specialisti care sa supravegheze executia tehnica a constructiilor. Cei care vor sa-si cumpere vile gata facute la tara trebuie sa fie cu bagare de seama”, a conchis Enache.
Lucian BOGDANEL

Comentarii

  1. stranieri renoveaza de capul lor?sau straini renoveaza de capul lor.domnule ar fi cazul sa vorbesti asa cum mananci.adica romaneste.

Adauga un comentariu

*