Momentan suntem bolnavi de criza economica. Ne doare si ne tratam – sau macar o asteptam sa treaca. Ne mai macina insa o boala, mai veche si mai grea, care nu mai doare pentru ca a depasit limita durerii, pe care nu ne grabim s-o tratam si nu va trece de la sine: criza de patriotism. Mai aud vorbindu-se de istoria noastra (atât de greu de curatat de minciunile comuniste), de eroi, de domni buni si vremuri frumoase, dar tot mai rar si mai ales in contextul unei lectii de istorie, unui eveniment care o impune in mod formal sau unei discutii intre pensionari. Am ascultat un colonel in rezerva prezentând file de istorie cu lacrimi in glas si m-a lovit in plin sentimentul ca românii au coborât spiritual departându-se de istorie (si deci de identitate) si pierzându-si patriotismul. Vreme de peste sase decenii, comunistii si urmasii lor au sapat la radacina sufletului românesc. Ne-au ucis valorile, le-au batjocorit sau le-au intors cu susul in jos. Ne-au invatat sa ne temem si sa suportam abuzul „ca se poate mai rau” sau „ca nu se poate altfel”. Ne-au jefuit si ne-au inrobit. Si toate astea le-au facut cu complicitatea noastra, a raului din noi, pe care au stiut sa-l cultive. Daca in vremea comunismului istoria era o minciuna, azi ea e o poveste de plictisit elevii. Daca in regimul trecut patriotismul era „Cântarea României”, azi el s-a „refugiat” in demagogia politicienilor sau in gura extremistilor. Ce a mai ramas pur din el pare sa fi trecut Prutul, sa alimenteze inimile românilor din martirizata Basarabie. Fara patriotism si istorie, suferim mutatii hidoase. Masochisti, ne lasam condusi de javre, pe care le-am votat haotic sau le-am respins in mod infantil prin refuzul de a vota. Ne inlantuim sufletele intr-o goana nebuna dupa bani si tot ce putem cumpara cu ei. Copiii nostri se nasc intr-o lume instabila, dominata de materialism si individualism, cu modele precum Monica Columbeanu, Nikita ori Sexy Braileanca, in care infractorii fac din oamenii legii cârpe, iar lupta dupa model european contra discriminarii urca maneaua la putere. Mecanismul serviciu-masa-somn-serviciu ne face si mai controlabili.
Avem sanse de vindecare? Constientizarea bolii reprezinta un pas semnificativ.
Alin LEANCA
bine spus ! ati pus punctul pe i ! usor, usor ne ajuta sa diluam spiritul national . nu asta e calea cea dreapta!