Fost deputat in legislatura 2004 – 2008, Minodora Cliveti candideaza pe lista Partidului Social Democrat la un loc in Parlamentul European, in cadrul alegerilor europarlamentare programate pentru data de 7 iunie. Cliveti ocupa pozitia 12 in garnitura de eurocandidati ai PSD, loc socotit eligibil de social-democrati.
Reporter: Sunteti cunoscuta pentru experienta pe care ati dobândit-o in lucrul cu institutiile europene, indeosebi cu Consiliul Europei, in cadrul caruia ati condus, in intervalul 2005 – 2008, una din cele 10 comisii, cea de Egalitate de Sanse. V-as ruga sa reamintiti cititorilor etapele ascensiunii dumneavoastra politice si evenimentele cele mai importante din aceasta perspectiva
Minodora Cliveti: Am inceput ca salahor, ca sa folosesc aceasta expresie, fiind – initial – membru supleant in delegatia României la Consiliul Europei, in intervalul 2001 – 2003. In aceasta calitate, care nu era tocmai de invidiat, am reusit sa ma impun, ajungând practic la nivelul unui delegat titular, la Comisia pentru Egalitate de Sanse. Seful delegatiei, Viorel Hrebenciuc, m-a sustinut neconditionat in acea perioada. Lansarea mea propriu-zisa a coincis cu primul raport pe care l-am elaborat din postura de titular la Comisia de care am amintit. Raportul, intitulat Rolul femeilor in prevenirea si solutionarea conflictelor, trata conditia femeii in contextul razboiului din fosta Iugoslavie, mai exact repercusiunile pe care le-au suportat femeile ca victime colaterale ale conflictului iugoslav. Raportul mi-a adus o audienta politica semnificativa si a fost primul moment in care am iesit la rampa in cadrul Consiliului Europei. Problematica urmarilor razboiului din Iugoslavia era o chestiune de actualitate pe agenda Consiliului Europei. Imediat dupa publicarea raportului, am fost cautata de oficiali din cadrul Ministerului de Externe al Statului Israel. Ulterior, am avut mai multe intâlniri in Israel, in acea zona afectata de conflictul prelungit din Orientul Mijlociu, unde am tinut prelegeri pe tema problemelor cu care se confrunta femeile in conditii de razboi. Un al doilea moment semnificativ in cariera mea europeana l-a constituit realizarea unui raport privitor la dreptul pacientilor de a avea acces la un sistem sanitar in propria lor limba. Raportul ataca problemele aparute in Belgia, tara divizata de un conflict intestin intre valoni si flamanzi, Belgia insasi fiind la acea data un fel de butoi cu pulbere din acest punct de vedere. Imi amintesc ca m-am intâlnit la Bruxelles cu intregul Guvern belgian pentru a discuta pe marginea acestor divergente, iar discutiile s-au soldat cu un raport pentru care cele doua parti – valoni si flamanzi – mi-au multumit deschis si sincer. Am pledat pentru ceea ce eu as numi intelegere si echilibru. Raportul a fost votat cu unanimitate.
Reporter: Ati amintit de problemele survenite in tarile Europei de Vest unde, dupa cum stim, exista o foarte consistenta emigratie româneasca si – prin forta lucrurilor – bacauana. Care sunt temele electorale cu care intentionati sa iesiti la rampa in aceasta campanie si care este, in opinia dumneavoastra, conditia românului intr-o Europa care, desi se pretinde unita, pare de multe ori mai dezbinata decât am fi dispusi sa credem sau sa acceptam?
Minodora Cliveti: Consider ca in aceasta competitie trebuie sa vorbim de cele patru calitati ale unui europarlamentar. In ceea ce ma priveste acestea sunt: socialist – dupa orientarea politica, român – dupa nationalitate, moldovean – dupa regiunea din care provin, respectiv bacauan – dupa criteriul locului de nastere. Sunt patru piloni pe care un candidat la un loc in Parlamentul European trebuie sa-i considere clipa de clipa. In acest moment, cele mai importante decizii care se iau la nivelul Uniunii Europene au un caracter politic preponderent de dreapta. Eu cred, totusi, ca avem nevoie, mai mult ca oricând, de decizii indreptate catre oameni. De altfel, sloganul socialistilor europeni la aceste alegeri – People First (Oamenii mai intâi) – se refera exact la acest lucru. Deciziile UE s-au cantonat ingrijorator de mult in zona marilor cercuri de interese si au scapat din vedere componenta umana a uniunii. Din perspectiva de europarlamentar român afirm ca trebuie sa facem tot ceea ce ne sta in putinta sa utilizam fondurile europene despre care se tot face vorbire in ultimul timp, fara ca problema aceasta sa fie transata in favoarea noastra. România are nevoie de acesti bani care, de fapt, ii apartin de drept. Daca vom rezolva ecuatia hranei, a apei si energiei, cred ca va fi mult mai bine pentru toti. Pe de alta parte, suntem avocatii României in Parlamentul European. Trebuie sa fructificam aceasta componenta numita interes national. In acelasi timp eu provin dintr-un oras care face parte din cea mai saraca euroregiune: Moldova. Plecam, in fond, de la aceasta realitate. Exista o problema a românilor plecati in alte tari, dar exista si o varietate de probleme punctuale pe care acestia le ridica. De la copiii care nu vor sa mai mearga la scoala in Italia sau Spania, pâna la probleme legate de conditia acestei etnii in Europa. Trebuie discutat cu italienii sau cu spaniolii ca aceste probleme sa fie rezolvate.
„Românii au cea mai scazuta speranta de viata din UE”
De asemenea, imbunatatirea starii de sanatate a românilor si, implicit, a bacauanilor e o alta tema centrala a campaniei mele si a discursului meu electoral. Femeile românce traiesc cel mai putin din UE. Au speranta de viata cea mai scazuta, iar la barbati situatia e cu adevarat critica. In medie, femei si barbati, traim cu aproximativ 10 ani mai putin decât vecinii nostri de Uniune. Aceasta este, in opinia mea, o problema cruciala care tine de modul in care românii se hranesc si-si ofera timp pentru preventia bolilor, nu pentru tratarea lor. Internetul este de asemenea o problema de fond. Doar 22 la suta dintre români au acces la internet si utilizeaza frecvent acest mediu de informare. Majoritatea compatriotilor nu folosesc internetul si apeleaza la alte mijloace de informare – de exemplu televiziunea. Sunt convinsa ca lucrurile se vor schimba, dar la aceasta ora aceasta este situatia. Sanatatea femeilor este de asemenea importanta. Când am vizitat SC Asco, in campania pentru parlamentarele de anul trecut, am aflat ca din 400 de angajate doar 3 isi facusera testul de depistare a cancerului de col uterin. Avem, de altfel, cea mai mare mortalitate pe cancerul de col uterin din Europa. Tinerii bacauani trebuie sprijiniti sa obtina locuri de munca in aparatul administrativ al UE. Odata cu aceste alegeri, se vor elibera sau crea aproximativ 400 de mii de locuri de munca. Avem tineri foarte bine pregatiti in Bacau si acestia merita o sansa. Personal, ma declar incântata de calitatea tinerilor bacauani.
„Sa nu fim mai umili decât trebuie”
Reporter: Imi permit sa va intreb direct: De ce credeti ca ar trebui sa va voteze bacauanii?
Minodora Cliveti: Eu cred ca este vorba de un interes direct al bacauanilor de a avea, in Parlamentul European, un reprezentant apropiat, un om al locului. Am lucrat mai bine de opt ani intr-o institutie similara Parlamentului European. Sunt de parere ca in acest for România nu trebuie sa fie a 27 roata de la caruta. Ea trebuie sa-si impuna vocea si agenda in acord cu pozitia ei geostrategica. Suntem pilonul Uniunii Europene intr-o zona fierbinte a Europei. Nu trebuie sa fim umili sau servili si trebuie sa ne batem pentru fiecare lucru. Vocea României nu se aude din pacate in acest moment, iar activitatea Parlamentului European nu era atât de importanta pâna acum, asa cum se prefigureaza ca va fi in viitorul apropiat. România are nevoie de o prezenta sustinuta in Legislativul european, are nevoie sa-si pastreze specificul national si sa nu fie mai cosmopolita decât este cazul.
a consemnat Lucian BOGDANEL
