Dusmanul dusmanului meu…

Blaga i-a cerut lui Geoana sa-si scoata tovarasii de la guvernare daca nu-i mai place la ciolan. Declaratia lui Blaga, in parte nesabuita, s-a vrut un raspuns „verde-n fata” dat atacurilor liderului pesedist, ce i-au avut in colimator pe „asa-zisii reprezentanti ai dreptei”. Ambele parti improasca, la inceput de eurocampanie, cu amabilitati fraterne, amintind ca politica prilejuieste doar mariaje de convenienta si conjunctura. Atacurile la dreapta sau la stânga nu vor depasi niciodata dimensiunea unor stângacii politice diletante. Basescu si Geoana isi arata muschii unul altuia, de la distanta, stiind ca nu vor putea renega vreodata un Executiv pe care l-au nasit la brat. Pârtia ii e favorabil deschisa lui Antonescu, desemnat oficial drept candidat al PNL la prezidentiale. Profitând de efectele pe alocuri catastrofice ale crizei economice, Antonescu poate arunca cu rachete balistice retorice in Guvern, dupa cum ii pofteste inima si intelectul. O dilema politica, poate singura, ar fi daca penelistul va reusi sa faca fata stachetei inalte a propriului discurs, daca substanta platformei lui politice o va egala pe cea a metaforelor mieroase in care vorbele sale sunt ambalate. Antonescu are sansa de-a dovedi ca un intelectual poate trai si cu picioarele pe pamânt. Ceilalti doi grei, Geoana si Basescu, sunt legati de un liant suplimentar actului guvernarii bipolare: amândoi vor sa se spele pe mâini cu Antonescu. Geoana pentru ca intuieste in liberal principalul contracandidat la turul 2, Basescu pentru ca poate pierde presedintia in ipoteza in care se trezeste cu Antonescu pe cap in batalia finala. Geoana il poate scoate din decor pe Antonescu cu mâna lui Basescu, pe principiul Dusmanul dusmanului meu e prietenul meu. Basescu, in schimb, ar beneficia de un confort psihic intr-un tur 2 in compania lui Geoana: cei doi nu se vor putea ataca pornind de la actul guvernarii pe timp de criza, asa ca Geoana, in special, trebuie sa amenajeze un teren de dezbatere in care Basescu sa fie atras si lasat in ofsaid. Pesedistul ar putea avea un avantaj la acest capitol. Retorica electorala a PDL e cel putin predictibila. Pedelistii, ca Basescu in toamna, vor spune românilor ca sunt singurii care s-au batut cu criza, ca sunt singurii responsabili – la nivel guvernamental – de soarta electoratului, desi PSD detine portofoliile cele mai puternic lovite de criza: sanatatea, educatia, respectiv munca si solidaritatea sociala. Imi vine greu sa cred ca Basescu va reusi sa se reinventeze politic in câteva luni, in conditiile in care, de la „târnosirea” cabinetului Boc incoace, a pozat in permanenta in „impaciuitorul de serviciu al clasei politice” la vreme de criza. In plus, erorile repetate – in fapt o sumedenie de esecuri personale, dar asumate in numele clasei politice din aceleasi ratiuni de confort psihic – nu fac decât sa reliefeze mormanul de carente si lacune pe care-l târâie dupa el fostul matroz.
Lucian BOGDANEL