Basescu, independent la prezidentiale?

Seful statului s-a intâlnit luni cu parlamentarii partidului de suflet. Nu s-a exorcizat ca altadata, dar nici semnele de buna purtare nu s-au aratat. Realismul si o seriozitate propice unei cauze mai bune au luat locul racnelilor si amenintarilor de odinioara. Basescu n-a elucidat insa dilema construita de presa in jurul consfatuirii: va candida sau nu la presedintie? Se pare, totusi, ca strategia pe care presedintele in exercitiu o va pune in opera in toamna e pe cât se simpla, pe-atât de laborioasa si solicitanta. Basescu va marsa pe cartea independentei politice in incercarea de a câstiga un nou mandat prezidential, cel putin asta afirma unii dintre pedelistii care au participat la conclavul portocaliu. Moda electorala inaugurata de Sorin Oprescu e mai mult decât o moda si ea confirma, in parte, o tendinta generala: electoratul gaseste partidele irelevante, ba chiar meprizabile. Am scris, nu o data, ca partidele politice par sa-si fi epuizat resursa de inovare in câmpul electoral si dincolo de el, in materie de gasirea unor solutii imediate la probleme imediate. Perceptia publica a spectrului politic nu e dintre cele mai fericite, iar politicienii stiu asta, dar fug de aceasta realitate in spatele decorurilor ideologico-doctrinare. PDL ar putea iesi la prezidentiale, asa cum presa a semnalat deja, cu un candidat de paie – Emil Boc – care ar avea menirea de-a juca rolul iepurelui electoral si de-a rupe votul PSD si PNL, in timp ce Basescu ar alerga solo cu masa electorala proprie in cârca. Strategia il priveaza pe Basescu de povara notei de plata a guvernarii. Delimitându-se de propria creatie guvernamentala, Basescu ar putea invoca in toamna bunele intentii: a vrut sa ofere stabilitate politica actului guvernarii, insa actul guvernarii a esuat lamentabil in lupta cu criza economica. Scenariul din toamna ar putea atesta ruptura dintre Basescu si coalitia guvernamentala pe care a girat-o, dupa parlamentarele de anul trecut, contra naturii sale politice. De la Paris, Basescu a aruncat primele sageti otravite aratându-se dezamagit de formula guvernamentala pe care a nasit-o. In acest context, un monolit politic cu sustinere parlamentara de 70 la suta ar deveni tapul ispasitor al capriciilor basesciene si al retoricii justitiare pe valul careia fostul capitan de vapor a ajuns, in 2004, la Cotroceni. Guvernul va deveni, incet dar sigur, sacul de box al presedintelui si, cel putin in campania electorala pentru prezidentiale, va fi ridiculizat la tot pasul de un Basescu ce-si va renega paternitatea in privinta nasterii lui. Exista o masura si in lipsa de masura. Politicienii inca n-o stiu. La toamna Basescu va face cum trebuie. A spus-o cu gura lui.
Lucian BOGDANEL