Criminalitatea silvica este concentrata în judetele care detin si cele mai mari suprafete de fond forestier, Suceava, Bacau, Vâlcea, Maramures, Harghita, Covasna, Caras Severin, Bistrita Nasaud.
Politistii actionează pentru protectia fondului forestier.
În urma reorganizarii structurilor de ordine publica au fost înfiintate 24 de compartimente silvice in judetele cu problematica în domeniul silvic, printre care si Bacaul. Drept urmare, solutionarea infractiunilor silvice a crescut in acest an cu 80 la suta fata de primele cinci luni ale lui 2008.
Fondul forestier national ocupă 27,2 la suta din teritoriul României, aproximativ 6.485.000 ha, din acest punct de vederea tara noastra situându-se pe locul 17 în Europa. Pentru prevenirea si contracararea distrugerii fondului forestier, politia a intensificat si diversificat actiunile, mai ales în judetele unde ponderea fondului forestier depaseste 50 la suta din suprafata teritoriului, Suceava, Vâlcea, Neamt, Maramures, Harghita, Covasna, Caras – Severin, Bistrita – Nasaud si Bacau. Pentru interpretarea fenomenului infractional în sectorul silvic s-a construit un model teoretic de identificare a antreprizelor criminale din acest domeniu.
Activitati ilegale in domeniul foirestier
Activitatile ilegale în domeniul forestier pot fi taierile ilegale, de arbori nepusi în valoare, sau de arbori pusi în valoare cu încalcarea prevederilor legale. În cazul taierilor de arbori cu încalcarea prevederilor legale se disting furtul de arbori doborâti sau rupti de fenomene naturale ori de arbori, puieti sau lastari care au fost taiati sau scosi din radacini, din paduri, perdele forestiere de protectie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrari de împadurire si din vegetatia forestiera din afara fondului forestier national, precum si al oricaror alte produse specifice ale fondului forestier national; distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuintare prin incendiere a padurilor, a perdelelor forestiere de protecţie, a vegetatiei din terenurile degradate ameliorate prin împaduriri, a jnepenisurilor si a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier national, de catre proprietari, detinatori, administratori sau de orice alta persoana; folosirea fara drept sau contrar reglementarilor specifice în vigoare a dispozitivelor speciale de marcat; falsificarea dispozitivelor speciale de marcat. Alte activitati ilegale sunt cele legate de evaziunea fiscala generata de efectuarea de acte de comert ilegale cu material lemnos, falsul si uzul de fals asociat cu activitatile ilegale din domeniul forestier (amenajarea padurilor, punerea în valoare, taiere, transport, prelucrare, comercializare); munca „la negru”; transportul materialului lemnos fara documente legale. Toate activitatile ilegale mentionate se pot asocia cu fapte de coruptie.
Bacaul, pe podium!
Cele mai multe infractiuni constatate în domeniul silvic, în primele cinci luni ale lui 2009, au fost în judetele Arges – 361, Vrancea – 194, Bacau – 153, Harghita – 139, Neamt – 132, Salaj – 131, Gorj – 129 si Suceava – 121. Cresterea numarului de infractiuni solutionate este o rezultanta directa a reorganizarii structurilor de ordine publica prin înfiintarea celor 24 de compartimente silvice la judetele cu problematica în domeniul silvic. La nivelul tarii, comparativ cu aceeasi perioadă a lui 2008, infractionalitatea constatata a crescut cu 14 la suta, iar solutionarea infractiunilor silvice a crescut cu 80 la suta, fata de 2008. Multi operatori economici din acest sector, prevalându-se de inexistenta unor proceduri de omologare, detin instalatii de debitat uzate fizic si moral, nu respecta reglementarile în materie de protectie a mediului, folosesc mâna de lucru fara forme legale, recurg la practici ilegale de aprovizionare cu busteni si valorificare frauduloasa a materialului lemnos prelucrat. Exista astfel o conjugare a activitatilor de taieri ilegale de arbori cu cele de prelucrare primara. În majoritatea situatiilor, cei care recurg la taeri ilegale de arbori detin si instalatii de debitat material lemnos. Materialul lemnos exportat este livrat cu mijloace de transport pe caile ferate, navale si rutiere, cele din urma fiind folosite preponderent pe rute spre Ungaria sau alte tari din Uniunea Europeana, si porturile fluviale si maritime nationale, de multe ori catre firme care au ca asociati aceleasi persoane care au înfiintat societati comerciale de profil si în România. În majoritatea cazurilor, exporturile de material lemnos sunt realizate de catre intermediari în baza unor contracte de comision, acestia fiind si principalii beneficiari ai licentelor de export. (D.M.)
