Noi marturii in cazul bacauanului luat ostatic in Libia

caz-cosa-2-1.jpgDeclaratiile lui Neculai Cosa au fost confirmate de unul din colegii de detentie. Ambasadorul României la acea vreme neaga orice implicare. Societatea la care a lucrat Neculai Cosa in Libia ocoleste subiectul

„Observator de Bacau” a obtinut noi marturii in cazul Neculai Cosa, bacauanul care sustine ca in perioada 1986-1987 a facut inchisoare politica in Libia, unde a fost folosit de autoritati, alaturi de alti români, pentru a forta România sa elibereze un terorist. In ultimele zile, am reusit sa stam de vorba cu unul din colegii de detentie ai acestuia, dar si cu ambasadorul român la Tripoli din acea perioada.

Un memoriu neobisnuit
Neculai Cosa (foto), in vârsta de 60 de ani, a adresat recent Guvernului si Presedintelui României un memoriu in care cere daune materiale si morale pentru cele 18 luni in care, spune el, a fost inchis pe nedrept in Libia. Potrivit documentului, Neculai Cosa, Laurentiu Roca si Nicolae Spataru au fost arestati in aprilie 1986 pentru consum de alcool (interzis in Libia). Aveau sa fie eliberati abia in septembrie 1987, când Libia a obtinut la schimb eliberarea unui libian inchis pe viata in România pentru asasinarea unui diplomat israelian.

Amintiri din infern
Declaratiile lui Nicolae Spataru din Constanta confirma in mare povestea lui Neculai Cosa. „Nici nu vreau sa-mi amintesc cât am patimit in Libia. A fost o perioada neagra a vietii mele. Noroc ca sunt optimist si ca Dumnezeu a avut grija de mine”, a declarat constanteanul. Potrivit spuselor sale, „stiam araba si mai vorbeam cu gardienii. Unul mi-a explicat la un moment dat ca suntem acolo deoarece se vrea un schimb de prizonieri cu un libian”. In ultima parte a detentiei, pe care au petrecut-o intr-o inchisoare pentru detinuti politici, a continuat el, ambasadorul României a venit de câteva ori sa se intereseze de soarta lor si, ca sa poata intra, a trebuit sa accepte sa fie legat la ochi (cum s-a procedat si cu ei la sosirea in inchisoare). Despre sosirea in inchisoarea de maxima siguranta, Nicolae Spataru isi aminteste ca „era in ajun de Revelion. De Anul Nou, am mâncat dovleag si orez, aruncate de gardieni pe o bucata de tabla. Nu-mi venea sa cred. Era ca un vis urât”. Isi aminteste de asemenea de „niste englezi, acuzati de spionaj, care erau torturati cumplit”.

Diplomatia fostului diplomat
Conform informatiilor obtinute de la Ministerul român de Externe, ambasadorul in Libia la acea vreme era Ristache Florea, pe care l-am gasit in judetul Dâmbovita. Intrebat despre cazul Cosa, fostul diplomat a negat orice implicare. „Nu-mi amintesc asa ceva. Pe atunci erau vreo 10.000 de români in Libia. Pentru multi am intervenit ca sa-i scap de inchisoarea pentru consum de alcool, dar de Neculai Cosa si colegii lui chiar nu-mi aduc aminte”, a spus el, apreciind totusi ca „nu e exclus ca aceste lucruri sa se fi intâmplat fara stirea mea”. Ristache Florea a explicat de asemenea ca „cetatenii români erau arestati in principal din cauza alcoolului. Pentru o sticla nu se facea insa mai mult de o luna de inchisoare”. In cele din urma, ne-a indrumat la consulul român de atunci, Nicolae Calugaru, pe care nu am reusit insa sa-l contactam pâna la inchiderea editiei.

Pontat desi era la inchisoare
Am discutat despre cazul Cosa si cu bacauanul Gheorghe Arbureanu (foto), fost tehnician normare la Arcom (societatea unde au lucrat cei trei). „Am fost vecin cu Neculai Cosa. Eram in Tripoli când a fost arestat, ma ocupam cu normarea acolo. Am ramas foarte surprins de ce i s-a intâmplat. Ulterior n-am mai auzit nimic de el, nici n-am mai primit pontaje pentru el. Dupa câteva luni, am plecat acasa. L-am revazut pe Neculai Cosa 11 ani mai târziu, in tara”, a povestit Gheorghe Arbureanu. Declaratiile sale intra intr-o suspecta contradictie cu o adeverinta obtinuta mai târziu de la Arcom de Neculai Cosa – document care atesta detasarea sa in Libia in perioada 1985-1987 si care a fost emis pentru a-i servi la pensionare. Cu alte cuvinte, bacauanul a fost pontat chiar in timpul detentiei, angajatorul parând sa nu aiba habar de problemele cu „legea” ale angajatului.
Vom reveni cu informatii noi despre acest caz imediat ce vom intra in posesia lor.
Alin LEANCA

Adauga un comentariu

*