Mai multi tineri care au iesit din sistemul public de protectie sociala s-au intâlnit ieri la Palatul Administrativ din Bacau cu colegii lor mai mici care urmeaza sa se integreze socio-profesional „Ii multumesc mamei ca m-a dat la camin”, a declarat in plen o fosta beneficiara a Protectiei Copilului
S-au luat la trânta cu viata si au iesit invingatori. Copii nedoriti sau nascuti in familii incapabile sa le ofere o existenta decenta din punct de vedere material, abandonati ori „dati la stat”, crescuti la „casa de copii” si dependenti multa vreme de niste straini, au reusit sa se integreze in comunitate ca adulti responsabili si independenti, având puterea sa intemeieze familii fara sa repete greselile parintilor care nu le-au fost alaturi. Mai mult, nu si-au uitat colegii mai mici de orfelinat, cu care au impartit, poate, bune si rele. Palatul Administrativ din Bacau a gazduit ieri dimineata evenimentul „Intâlnire intre generatii”, in cadrul caruia un grup de fosti beneficiari ai Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) s-au intâlnit cu mai multi tineri care urmeaza sa paraseasca unitatile DGASPC, precum si cu reprezentanti ai angajatorilor si ai autoritatilor.
Un moment crucial
„Scopul proiectului «Intâlnire intre generatii» este acela de a prezenta modele, tineri care au pornit in viata deschizând aceeasi usa a unui serviciu protejat, care nu s-au descurajat si au stiut sa treaca peste greutati, care au curajul sa-si asume propriul trecut, sa ierte si sa se intoarca la locul ce le-a fost o vreme «acasa» spre a-i sprijini pe mai tinerii absolventi”, a explicat directorul DGASPC, Sorin Brasoveanu. El a prezentat o serie de dificultati cu care se confrunta tinerii când vine vremea sa paraseasca sistemul de protectie: probleme in relationarea cu adultii si cu autoritatea, etichetarea de catre unii ca „orfani de la casa de copii” (tineri problema), nivelul scazut de pregatire profesionala (mai ales la tinerii cu handicap), pregatirea pentru meserii care nu mai au cautare pe piata sau sunt incompatibile cu starea lor de sanatate, reticenta unora dintre angajatori de a incadra tineri „de la casa de copii”, lipsa locurilor de munca in unitati protejate pentru persoanele cu dizabilitati, starea precara de sanatate (determinata uneori de handicap), lipsa locuintelor sociale, salariile mici (care ii impiedica sa inchirieze locuinte si sa se intretina singuri) si, nu in ultimul rând, criza economica.
Servicii speciale de asistare
In urma cu sase ani, DGASPC a creat un serviciu de asistare a tinerilor peste 18 ani, transformat ulterior in Centrul pentru Dezvoltarea Deprinderilor de Viata Independenta. „Misiunea noastra este aceea de a-i pregati in vederea integrarii active pe piata muncii si in societate la parasirea sistemului de protectie. Serviciile oferite variaza de la consiliere la medierea directa a locurilor de munca si se adreseaza inclusiv tinerilor aflati in dificultate din comunitate si celor care au parasit sistemul de protectie si au fost inclusi in programe derulate de ONG-uri”, a mai spus seful DGASPC. Anul acesta, indica un raport al institutiei, din 55 de beneficiari cu vârsta peste 18 ani, 12 si-au gasit serviciu, iar ceilalti si-au continuat studiile, au fost reintegrati in familie sau au plecat din tara. Printre angajatorii „de insertie” (firme care au angajat de-a lungul timpului tineri provenind din unitatile DGASPC) se numara firmele Agricola, Pambac, Conextrust, Soma, Metro sau Evrika Bacau. La integrarea acestor tineri au pus umarul in timp si asociatiile Betania, „Trust Orfelinat Ungureni” si „Familia”, precum si fundatiile „Bethany”, „Family Care Foundation” si „Hope and Homes for Children România”.
Marturii ale invingatorilor
Magdalena Banfi, fosta asistata a Protectiei Copilului Bacau, lucreaza in prezent pe santierul naval Daewoo din Mangalia. „Sunt multumita de ce am ajuns. Chiar daca la un moment dat am avut nevoie de ajutor si aproape toti m-au ignorat, mi-am luat viata in dinti si am mers inainte. Chiar e bine ca am crescut la orfelinat, acum stiu ce este viata”, a declarat ea in plen. Ramona Cocor, crescuta si ea in centrele DGASPC, lucreaza acum intr-un spital si in paralel isi continua studiile. „Exista oameni bogati care nu se gândesc sa faca scoala si nu stiu valoarea banilor. Eu, care am trait la casa de copii, stiu sa apreciez banul si sa-mi croiesc viata. Ii multumesc mamei ca m-a dat la camin si am putut sa fac ceva in viata. O rog sa vina sa ma vada si sa stam de vorba”, a declarat tânara. Ramona Marin, orfana si ea, lucreaza de mai multi ani in strainatate si a reusit sa-si cumpere si un apartament. „Am ajutat la un moment dat un baiat de la casa de copii, pe care nimeni nu-l primea la lucru pe motiv ca e tigan. Mai târziu m-a ajutat si el de am ajuns in Italia”, a spus ea.
Alin LEANCA
