Continuam astazi prezentarea Codului Educatiei, cu accent tot pe noutatile din invatamântul preuniversitar. Dezbaterile de la Palatul Parlamentului ne determina, de aceasta data, sa facem unele referiri, in paralel, si la „Pachetul Miclea”, ca varianta la „Codul Andronescu”, dar comentariile noastre vor viza, in spcial Codul Educatiei, asa cum a fost el prezentat de ministrul Ecaterina Andronescu in sedinta de Guvern. Ne-am oprit, in cele ce urmeaza, la unele precizari din proiect menite sa modifice sistemele de evaluare in invatamântul primar, gimnazial si liceal, dar si sistemul de trecere dintr-un ciclu inferior in ciclul superior urmator, urmând ca intr-o editie viitoare a ziarului nostru sa zabovim putin asupra noului sistem de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat, precum si obtinerea certtificatelor de competenta.
Trei niveluri, reconditionate
Conform noului Cod, invatamântul preuniversitar va fi organizat pe trei niveluri. Primul dintre ele este nivelul educaţiei timpurii, incluzând nivelul ante – preşcolar (0 – 3 ani) si nivelul prescolar (3 – 6/7 ani). Acest prim nivel cuprinde grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare, pregatitoare pentru scoala. Cel de-al doilea nivel este nivelul învatamântului primar, cuprinzând clasele I-IV, iar cel de-al treilea nivel al invatamântului preuniversitar – nivelul invatamântului secundar – va avea, la rândul sau, trei trepte: treapta învatamântului secundar inferior (gimnaziu, clasele V-VIII), treapta învatamântului secundar superior (liceu, clasele IX-XII/XIII) si treapta învatamântului tertiar non-universitar, incluzând invatamântul postliceal. Sistemul de invatamânt obligatoriu va fi organizat in trei forme: zi, seral si cu frecventa redusa. Pâna aici, „Codul Andronescu” ni se pare mai coerent decât „Pachetul Miclea”.
Andronescu versus Miclea
In ce priveste formele de evaluare, intre cele doua documente care vizeaza reforma sistemului românesc de invatamânt sunt diferente notabile. „Codul Andronescu” prevede, de pilda, ca la absolvirea ciclului primar se va realiza o evaluare nationala a competentelor de baza, dupa o metodologie elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si aprobata prin ordin al ministrului, iar continuarea studiilor din învatamântul secundar inferior, gimnazial, in invatamântul secundar superior, liceal, s eva face pe baza unui proces de consiliere, orientare scolara si profesionala, fundamentat pe cunoasterea elevilor si pe recomandarile cadrelor didactice, precum si pe rezultatele invatarii si pe optiunile individuale. Trecerea absolventilor de gimnaziu in invatamântul liceal va avea la baza următoarele rezultate ale invatarii: media generală obtinuta pe parcursul claselor V-VIII, ca indicator general în raport cu standardele nationale de evaluare continua; rezultatele obţinute la o evaluare nationala realizata la nivelul unitatii de invatamânt la finalul clasei a VIII-a si structurata dupa modelul testarilor internationale standardizate, ca indicator specific privind performanta competentelor – cheie formate pe parcursul intregului invatamânt general de tip comprehensiv si, in fine, rezultatele evaluării formative realizate pe parcursul intregului an scolar. Rezultatele invatarii vor fi consemnate, pentru fiecare elev, in portofoliul personal pentru educatie permanenta. „Pachetul Miclea” vede altfel sistemul de admitere in liceu, lasând la latitudinea fiecarei unitati scolare licealedecizia de a organiza sau nu examen de admitere. Intre cele doua variante, Andronescu si Miclea, sunt deosebiri esentiale si in ceea ce priveste durata invatamântului obligatoriu. Astfel, in timp ce proiectul Palatului Cotroceni prefigureaza un învatamânt obligatoriu de 10 ani (de la grupa pregatitoare pâna în clasa a X-a), pe parcursul carora elevii sa fie evaluati din doi în doi ani pentru a li se testa competentele si aptitudinile, Codul stipuleaza 13 ani de înnvatamânt obligatoriu (de la grupa pregatitoare pâna la finalul liceului, ce va trebui parcurs de catre toti elevii) si o singura evaluare, care ar urma sa fie realizata în clasa a IV-a. Diferente sunt si in privinta structurarii invatamântului liceal. Mai bine elaborata ni se pare, si aici, tot varianta Andronescu. Codul Educatiei prevede ca invatamântul secundar superior, liceal, functioneaza, de regula, cu trei filiere: filiera teoretica, cu profilurile umanist şi real; filiera tehnologica, cu profilurile tehnic, servicii, exploatarea resurselor naturale si protectia mediului; filiera vocationala, cu profilurile militar, ordine si securitate publica, teologic, sportiv, artistic si pedagogic.
Stefan OLTEANU
