Se zvonise-n tara, ca dom’ “diriginte”,
Semet, dar temator, si-ar fi pus in minte,
Sa renunte brusc, sa mai candideze,
Motiv pentru care s-au scris ipoteze.
Multi au spus ca n-ar mai vrea inca un mandat,
Altii ca l-ar bate alt contracandidat,
Ca sansele sale erau cam putine
Si nici partidul nu l-ar mai sustine.
Ca e artagos si n-are maniere,
Ca e dominat de setea de putere,
Ca hahaie prea mult sau plânge prefacut,
Ca-i nepoliticos, viclean si increzut
Ca face multe gafe si e obsedat
De o inchipuita lovitura-n stat,
Ca e conflictual si cinic “jucator”,
Ca se baga-n toate si-i prost mediator,
Ca face si strica mereu aliante,
Ca are dosare la niste instante,
Ca face des plimbari si „bai de multime”
Si-n orice problema vrea sa se exprime,
Ca e plin de sine si de aroganta,
Ca e prea tâfnos si n-are nici prestanta,
Ca in plan extern e profan si limitat
Si-n multe declaratii e prost inspirat.
Ca multi cetateni s-au saturat de dânsul
Si nu-i mai suporta nici râsul nici plânsul,
Ca nu traiesc deloc mai bine, ci mai rau
Si ca-n politica provoaca tambalau.
Pe de alta parte, el are fanii lui,
Care-l sustin si-i spun ca om ca dânsul nu-i,
Toti admiratorii vor sa il voteze,
Prietenii sai ii cer sa candideze
Si-i baga-n cap ca e puternic si-ntelept
C-ar fi conducatorul cel mai bun si drept.
Ii zic mereu tot ce vrea el sa auda,
Nu-l critica, si-l lauda ca pe-o ruda,
Ii spun ca el e primul in orice sondaj,
Ca e cel mai iubit si energic personaj,
Ca-i politicianul cel mai stralucit,
Ca are multa minte si-i primul favorit.
El avea de fapt, ca ultima problema,
Sa iasa iute din propria-i dilema:
Sa candideze sau sa abandoneze?
Nu mai avea timp destul sa reflecteze,
Astfel ca, la Sânnicolaul Mare,
A tinut voios o noua cuvântare
Prin care, seducator, a declarat
C-a decis sa fie, macar… “CANDIDAT”.
C.DUMITRU
Buuuunaaaa!!!