„Orice metodă de predare am încercat anul trecut, pur şi simplu nu funcţiona”, spune aceasta, adăugând că elevii erau mereu neatenţi, cu chef de vorbă şi veşnic revoltaţi. „M-am gândit că revolta asta trebuie canalizată spre ceva pozitiv”, explică ea, precizând că a reuşit să le dea adolescenţilor inteligenţi, dar cu probleme de disciplină, o motivaţie printr-un proiect de ecologie.”Le-am spus că putem câştiga o tabără în Austria cu clasa” şi elevii, de când au găsit un scop comun, au început să fie uniţi şi să îşi dea interesul, spune profesoara, sub privirile chicotitoare a zece fete din clasă. „Apoi când am aflat că printre cele trei şcoli din România alese să participe la acest concurs se numără şi liceul nostru am simţit bucuria că putem face ceva important”.În sala de festivităţi a liceului, tânăra profesoară povesteşte cum o clasă care avea probleme cu concentrarea şi-a canalizat energia în sprijinul mediului înconjurător. După preselecţie, şcoala a ajuns în etapa a doua a iniţiativei ecologice „Şcoli europene pentru o planetă vie” realizate de către organizaţia World Wide Fund şi Fundaţia Erste, pentru ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est.
Lecţii în Austria
Ioana Vâlceanu a fost norocoasa care a mers, alături de profesoară, în Austria, între 16-23 octombrie. Timp de câteva zile cele două au învăţat cum poate fi făcut un proiect, de ce este important să se implice cât mai mulţi oameni în protejarea mediului şi au cunoscut militanţi ai cauzei.Au dus şi obiecte reprezentative ale clasei. „Am creat jucării din materiale reciclabile, o floare cu castană şi bucăţi de hârtie, un şoricel dintr-o cutie de aluminiu de suc, o inimioară din carduri şi o omidă din ghinde”, povesteşte Ioana, o adolescentă brunetă, care îşi cântăreşte cu atenţie cuvintele înainte de a le rosti.Ceilalţi colegi au creat bijuterii din pastă Fimo pentru a le oferi cadou participanţilor la cursuri.
Şi-au pus amprenta
Eleva şi profesoara ei s-au întors mai conştiente de rolul pe care îl pot juca în protejarea mediului.„Amprenta ecologică este felul în care noi afectăm lumea în care trăim”, explică Roxana Pasca (foto), subliniind că în Austria au primit o importantă lecţie de viaţă. „Adesea credem că noi suntem săraci, dar de fapt 75% din populaţia globului este cu adevărat săracă”. Şi asta le-a demonstrat unul dintre participanţi, rugându-i să tragă bileţele la pauza de cafea de după curs. „Astfel 75% dintre noi am primit apă cu pâine, iar 25%, care au tras bileţele pe care scria Born to be rich, s-au bucurat de dulciuri şi sucuri”, mai spune aceasta.Acum clasa a X-a J lucrează la etapa a doua a proiectului. Elevii şi-au ales ca temă să transforme şcoala lor într-un liceu verde, adică să aducă în fiecare clasă coşuri de reciclat, să înlocuiască becurile cu unele ecologice şi, cel mai important, să schimbe conduita colegilor. Totul până pe 30 mai.Proiectul va fi evaluat la începutul anului şi apoi va trece prin evaluarea finală, în iunie, când o echipă a clasei va prezenta în Austria ce rezultate a avut. Câştigătorul, o clasă şi profesorul coordonator, va merge într-o tabără în rezervaţia Neusiedlersee Park langa localitatea Illmitz.
Dacă noi nu schimbăm ceva, atunci cine?
Ioana Vâlceanu spune că a decis să se implice în acest proiect după a ce văzut multe documentare despre distrugerea naturii, care au şocat-o. „Cred că noi, noua generaţie, putem schimba multe. Am încredere în asta, iar dacă noi nu facem ceva, atunci nimeni nu o să reuşească”.Colega ei, Roxana Chiriac, descrisă de profesoară ca fiind „cea mai sufletistă” din clasă, spune că un simplu gest, cum ar fi reciclatul, poate ajuta natura din jur. „Nu pot eu să opresc topirea gheţarilor, dar sunt capabilă să am grijă de mediul din jurul meu”. Supărată că oamenii sunt indifirenţi şi „au mereu impresia că vine cineva în urma lor şi repară” stricăciunile provocate, ea mărturireşte că vrea, când va creşte, să îşi poată duce copilul la plimbare într-un parc curat, nu printre blocuri.Dar pentru asta este nevoie de o majoritate, crede eleva, care să poată schimba ceva. Şi, completează profesoara în mod hotărât, majoritatea asta să le impulsioneze pe autorităţi să treacă la acţiune.
