În timp ce universităţile au programe de studii „conservatoare“, cu multă teorie şi puţină practică, absolvenţii de facultate îşi găsesc din ce în ce mai greu locuri de muncă în specializarea urmată. Zece la suta dintre absolvenţi susţin că diploma obţinută la absolvirea studiilor nu valorează nici cât hârtia pe care a fost tipărită, aşa cum arată raportul la proiectul „Adaptarea activă a educaţiei universitare la cerinţele pieţei muncii“. Aproximativ 36 la suta dintre absolvenţii de facultate afirmă că diploma este utilă doar pentru că le permite să obţină un loc de muncă mai uşor, în timp ce 10 la suta susţin că diploma obţinută la absolvirea studiilor nu valorează nici cât hârtia pe care a fost tipărită, relevă raportul la proiectul „Adaptarea activă a educaţiei universitare la cerinţele pieţei muncii“, dat publicităţii. În ansamblu, 80-90 la suta dintre absolvenţii care au răspuns la chestionare evaluează pozitiv facultatea pe care au încheiat-o. O jumătate dintre respondenţi consideră că universităţile ar trebui să fie responsabile cu asigurarea abilităţilor şi competenţele necesare pe piaţa muncii. Aproape 30 la suta acordă această responsabilitate absolvenţilor, iar 20 la suta o acordă angajatorilor. În medie, 18 la suta dintre absolvenţi şi 17 la suta dintre angajatori consideră că este în primul rând responsabilitatea angajatorilor să formeze abilităţile şi competenţele necesare la locul de muncă. Studiul a fost dat publicităţii de ARACIS şi Centrul Educaţia 2000, în cadrul prezentării raportului „Adaptarea activă a educaţiei universitare la cerinţele pieţei muncii“. România are o ofertă educaţională mult prea bogată faţă de nevoi, în unele domenii, a declarat şeful proiectului „Adaptarea activă a educaţiei universitare la cerinţele pieţei muncii“, Mihai Korka. Potrivit acestuia, doar 1/5 din absolvenţi sunt necesari pieţei de muncă. Oferta educaţională în România este o facultate la 42.000 de persoane, mai mult decât suficient, susţine Korka. Şeful de proiect a precizat că structura ofertei educaţionale nu e adecvată nevoii pieţei muncii. Potrivit expertului Mihai Păunescu, universităţile continuă să fie axate preponderent pe conţinuturi teoretice, deşi angajatorii solicită ca instituţiile de învăţământ superior să introducă mai multe activităţi practice. „Universităţile sunt reticente când vine vorba de restructurarea curriculumului de la conţinuturi teoretice la probleme practice. Universităţile produc persoane care reproduc teorie şi cunoaştere, iar angajatorii preferă să formeze prin cursuri de formare proaspeţii absolvenţi“, a explicat Păunescu. În mai multe state europene, inclusiv în România, angajatorii, agenţiile de recrutare şi asociaţiile profesionale interacţionează încă insuficient cu universităţile de unde îşi recrutează personal cu calificare superioară.