Dupa 25 de ani!

11.jpgSâmbătă nu a fost etapă pe „Municipal”. În schimb, gazonul celui mai mare stadion din Bacău nu a avut respiro. Asta pentru că, după 25 de ani, echipa campioană de juniori din 1984 a sărbătorit un sfert de secol de la cucerirea titlului. A fost sigurul trofeu adus Bacăului la acest nivel. E vorba de Partizanul Bacău, trupă antrenată de regretatul Ioan T. Ioan, care în 1984 învingea la loviturile de la 11 pe Dinamo Bucureşti, în finala disputată pe stadionul 23 August din Capitală. Dacă în urmă cu un sfert de secol băcăuanii s-au impus graţie pregătirii fizice, acum viteza a scăzut. Kilogramele în plus s-au adunat la mulţi dintre cei care au jucat atunci, unii compensând prin absenţa părului. Cu toate acestea, a fost un prilej de aducere aminte şi, ce este mai important, aproape toţi cei care reuşeau să aducă titlul naţional în 1984 au fost prezenţi la reunirea lotului. Dacă jocul dintre cele două formaţii a suferit la capitolul angajament, petrecerea organizată la restaurantul Mioriţa a avut un „ritm” deosebit. Din staff-ul tehnic a fost prezent profesorul Mircea Pană. „A fost o generaţie de excepţie”, a spus Pană. „Sunt convins că mulţi dintre ei ar fi jucat acum în prima ligă, numai că în acea vreme campionatul României era mult mai puternic decât cel de azi. Chiar şi la juniori nivelul era cu totul altul. Important este că din acea generaţie aproape toţi au jucat în primele două campionate din România”.

Reintâlnire emotionanta

Pentru cei veniţi din alte părţi, Nastruţ de la Satu Mare sau Albu Carmelo, de la Piatra Neamţ, revederea stadionul „Municipal” a fost un şoc. „N-am crezut că poate să arate aşa. Pare o ruină. Văd că au început să refacă tribunele şi ar fi mare păcat ca Bacăul să nu revină în prima divizie”, a spus Albu, completat de Năstruţ. „Îmi aduc aminte că pe terenul Liceului de Fotbal (aflat lângă stadionul Municipal) stăteam înainte de fiecare antrenament câte zece minute să scoatem patlagina din gazon”, a spus Năstruţ. „Terenul era impecabil, acum pare unul părăsit. Aici lucrează grupele de la Liceul de Fotbal? Atunci se explică de ce Bacăul nu mai este în primul eşalon”.

Şi peste alţi cinci ani

Petrecerea de la restaurantul Mioriţa a fost una extrem de antrenantă. S-a dansat, s-a cântat. Cert este că peste cinci ani componenţii echipei din 1984 promit că se vor întâlni din nou. „Este un obicei al nostru”, a spus Costel Mănase, cel care a avut calitatea de organizator. „Ne-am întâlnit la 10, 15, 20 şi, acum, la 25 de ani. Am rămas un grup unit şi ţinem legătura unii cu alţii. Sunt unii care au absentat, dar în mod sigur ne vom revedea în curând”. In urma cu 25 de ani, Partizanul Bacau reusea sa aduca primul titlu national la juniori republicani din istoria orasului, dar si a Moldovei. Pentru o buna perioada de timp, acest trofeu a fost singurul obtinut, la acest nivel, in aceasta zona a tarii. In fapt, echipa Liceului de Fotbal din Bacau a ales sa joace pentru Partizanul, pe atunci in Divizia B la seniori. Singurul lucru care a ramas este ca, dupa obtinerea trofeului, niciun jucator nu a fost oprit in lotul lui Sport Club. Unii dintre ei au ajuns la echipa fanion a orasului dupa ce au jucat pentru alte formatii. In schimb, Dinamo, pe atunci câstigatoare a campionatului dar si a Cupei României, a oprit cinci jucatori la prima echipa, printre ei numarându-se Florin Prunea si Daniel Sava.

Cum a inceput totul?

Partizanul Bacau reusea in 1983 sa promoveze in Divizia B. Echipa antrenata de Gogu Munteanu avea nevoie de juniori, pentru ca regulamentul cerea ca formatiile de esalon secund sa inceapa cu doi juniori in teren. Moment potrivit pentru bacauani de a solicita o colaborare cu Liceul de Fotbal. Asa a ajuns echipa de juniori antrenata de regretatul Ioan T. Ioan sa joace sub titulatura Partizanul. De-a lungul sezonului 1983-1984 mai multi jucatori au evoluat si pentru formatia din Divizia B, Gogu Munteanu incepând in unele partide chiar cu trei sau patru juniori in teren.Dupa un sezon in care echipa Liceului de Fotbal s-a impus in seria sa in fata celor de la Otelul Galati, principala contracandidata care-i avea in formatie pe Ion Gigi, Vali Stefan sau Danut Lupu, bacauanii au mers in seria finala organizata la Hunedoara. Marea favorita a zonei era “U” Cluj, insa Partizanul a terminat pe primul loc, cu patru victorii si un rezultat de egalitate. In derby-ul grupei, Partizanul s-a impus cu 1-0 in fata celor de la “U” Cluj, singurul rezultat de egalitate fiind inregistrat in prima zi, 0-0 cu FC Arges.

Finala de juniori cu 60.000 de spectatori

Finala competitiei s-a disputat pe 22 mai, pe stadionul 23 August din Bucuresti, impotriva lui Dinamo. In fata a 60.000 de spectatori, veniti sa vada si finala Cupei României dintre Dinamo si Steaua (2-1 pentru Dinamo, prin golurile lui Custov si Orac, respectiv Lacatus), bacauanii s-au impus cu 6-4 dupa executarea penalty-urilor. Dinamo a deschis scorul prin Draghici, in min. 27, pentru ca Barzaghideanu sa egaleze in min. 57. S-a ajuns la loteria penalty-urilor, pentru bacauani transformând Barzaghideanu, Avasicei, Manase, Nastrut si Ursica, iar de la Dinamo au transformat Dumitrescu, D. Sava, si Draghici, Nedelciu ratând penalty-ul. Finala juniorilor, disputata in deschiderea meciului din finala Cupei României dintre Dinamo si Steaua, nu a mai avut prelungiri din cauza organizatorilor. Cei de la FRF nu au anticipat ca Partizanul va putea stopa Dinamo din drumul spre titlu si nu au luat in calcul posibilitatea prelungirilor.
Cum la ora 17 urma sa inceapa finala dintre Dinamo si Steaua, centralul de atunci, Ion Craciunescu, a decis trecerea la executarea penalty-urilor direct dupa incheierea celor 90 de minute. In timp ce la o poarta se executau loviturile de penalitate, Steaua si Dinamo efectuau incalzirea in cealalta jumatate de teren.
De altfel, diplomele fusesera scrise dinainte, cu Dinamo pe primul loc si Partizanul pe locul secund. La final, organizatorii au ingrosat locul al II–lea de pe diplomele celor de la Partizanul. Pentru victoria obtinuta, bacauanii au fost premiati… cu 200 de lei, câte o geanta, o pereche de pantofi marca “Partizanul” si… un set de pahare cu sigla Sport Club Bacau. Cam atât, pentru ca mai mult nu se putea. Asta in timp ce dinamovistii ar fi urmat sa primeasca un turneu in Italia, lucru mare pentru acea perioada, si câte 1.400 de lei de persoana. (sursa: bacausport.ro)

Adauga un comentariu

*