Ultima batalie
Mircea Geoana vs Traian Basescu

Duminica, 6 decembrie, aproximativ 18 milioane de români cu drept de vot isi vor alege presedintele pentru urmatorii cinci ani. In cursa electorala au mai ramas doi candidati: Traian Basescu, sustinut de PDL si Mircea Geoana, candidatul Aliantei politice PSDAPC dar sustinut si de PNL, UDMR, Minoritatile nationale, PNG. La primul tur de scrutin, din 22 noimebrie, Traian Basescu a obtinut 32,44 % din numarul total de voturi valabil exprimate iar Mircea Geoan- 31,15%.

Traian Basescu
Adulat în PDL, contestat si criticat de restul partidelor politice, acuzat de toate relele posibile, de la demagogie la tendinte autoritare ca sef de stat, Traian Basescu este singurul din pretendentii la un mandat prezidential deja dat ca sigur in turul doi. Adeptul unui limbaj neconformist, Basescu a fost cel care in 2004 caina electoratul ca are de ales pentru Cotroceni intre doi exponenti ai fostului regim comunist: el si Adrian Nastase. Este primul presedinte al României suspendat din functie de Parlament la 16 aprilie 2007 pentru incalcari ale Constitutiei. Este insa reconfirmat in functia de presedinte printr-un referendum national, la 19 mai 2007. Apreciat drept un om conflictual care are nevoie de diferende pentru a creste in ochii electoratului, Basescu ramâne cel mai combativ candidat in cursa pentru Cotroceni, controversat si condamnabil in ochii celorlati contracandidati, cu priza la public si abonat la baile de multime.

Trecutul marinaresc si preferinta pentru demolarea guvernelor

Marinar ca formatie, in anul Revolutiei ocupa pozitia de sef al Agentiei NAVROM din Anvers, fiind apoi promovat director al Inspectoratului de Stat al Navigatiei Civile din Ministerul Transporturilor. Cariera sa in fortele navale si comertul exterior avea sa ofere subiect de speculatii si acuzatii despre natura relatiilor sale cu fosta Securitate. Grupul pentru Investigatii Politice l-a acuzat de colaborare cu Securitatea, invocând existenta unui „registru cu persoanele din rândul PCR pentru care s-a dat aprobarea sa sprijine munca de Securitatea”, document in care figura si numele sefului statului. Membrii Colegiului CNSAS au stins ulterior scandalul anuntând ca nu exista niciun dosar pe numele lui Traian Basescu. Intrat in politica inca de la inceputul anilor ’90, Traian Basescu a trebuit sa se multumeasca o vreme cu activarea in esalonul doi al structurilor guvernamentale. Spre deosebire de Crin Antonescu si Mircea Geoana, Basescu a preferat functiile publice in diferite guverne in dauna activitatii parlamentare. In primul Cabinet Roman a detinut functia de subsecretar de stat in Ministerul Transporturilor. Este propulsat rapid ca ministru al Transporturilor in cadrul aceluiasi Executiv, el reusind o noua exceptie de la regula: supravietuirea in acest post de-a lungul mai multor guverne si schimbari de putere, inclusiv in perioada CDR. Ca orientare doctrinara, debutul in politica post-decembrista il face in Frontul Salvarii Nationale condus de Ion Iliescu. Caderea Guvernului Roman, in urma mineriadei din septembrie 1991, a provocat falia dintre el si Iliescu care avea sa se adânceasca de-a lungul vremii. Impreuna cu Petre Roman si alti fesenisti, Basescu pune bazele unei alte formatiuni politice, Partidul Democrat, care se reclama de doctrina social-democrata. stat. In 1996, isi testeaza capacitatile organizatorice coordonând campania lui Petre Roman pentru alegerile prezidentiale. In cadrul celui de-al doilea tur de scrutin, PD isi manifesta sprijinul pentru candidatura reprezentantului dreptei, Emil Constantinescu. Drept recompensa, PD este cooptat in noul guvern CDR, iar Basescu se va dovedi de neclintit din functia de ministru al Transporturilor, in timp ce Cabinetele Victor Ciorbea, Radu Vasile si Mugur Isarescu se vor succeda unul după altul. In 2000, Bucurestiul, fief traditional al dreptei politice, este martorul unui paradox: Basescu, un reprezent al stângii, câstiga mandatul de Primar General. In tot timpul mandatului sau de edil al Bucurestiului poarta un permanent război de uzura cu membrii Consiliului General. In 2001 provoaca debarcarea din functia de lider de partid a lui Petre Roman invocând scaderea formatiunii la doar sapte procente sub conducerea fostului tovaras de drum politic. In 2003, impreuna cu Stolojan si Stoica pune bazele proiectului Aliantei D.A- „Sa traiti bine!” Cu aportul PNL, Basescu reuseste sa obtina la alegerile locale din 2004 reconfirmarea ca primar al Capitalei. Isi regizeaza inteligent retragerea din acesta functie pentru a candida la Cotroceni dupa scena lacrimogena a retragerii lui Theodor Stolojan din cursa prezidentiala. Cei doi organizeaza o conferinta de presa comuna in care Traian Basescu isi exprima compasiunea pentru Theodor Stolojan si plânge in prime time.

Dosarul Flota printre luptele de guerilla

In paralel, Basescu devine protagonistul unuia dintre cele mai importante scandaluri postdecembriste, Dosarul Flota. Din 2003, este cercetat de Parchetul National Anticoruptie, alaturi de alti doi fosti ministri ai transporturilor, Aurel Novac si Paul Teodoru, pentru abuz in serviciu contra interesului public. In seama sa sunt puse prejudicierea statului prin vânzarea a 16 nave, in perioada 1991-2000. Rennta in 2005 la propria imunitate parlamentara pentru a se pune la dispozitia judecatorilor de la Inalta Curte de Justitie si Casatie care au demarat procesul in acest caz. ICCJ retrimite dosarul la DNA pentru reluarea anchetei, dar in septembrie 2007, in baza unei expertize contabile, se stabileste ca prejudiciul initial de 275 de milioane de euro este inexistent. Presedintele este exonerat de orice acuzatii, iar Dosarul Flota este suspendat pâna la incheierea mandatului d epresedinte. Alegerile din toamna lui 2004 ii aduce mandatul de sef al statului, dupa ce-l invinge in turul doi pe social-democratul Adrian Nastase. In scurt timp reuseste sa-si antagonizeze colegii liberali, promovând o serie de initiative care nu se bucura de asentimentul partenerilor de alianta: dizolvarea Parlamentului si declansarea de alegeri anticipate in paralel cu revizuirea Constitutiei prin adoptarea sitemului legislativ unicameral. Opozitia premierului liberal Calin Popescu Tariceanu da startul razboiului de guerilla intre cele doua Palate, conflict care va marca restul mandatului lui Basescu la Cotroceni pâna la alegerile parlamentare uninominale care ii aduc o liniste relativa timp de noua luni prin instituirea coalitiei PSD-PDL. Provocarile reciproce cu care si-au incearat fortele cei doi parteneri de guvernare, vor conduce la fisurarea coalitiei, finalizata cu iesirea PSD de la guvernare. La 12 februarie 2007, PSD sesizeaza Curtea Constitutionala despre initierea procedurilor de suspendare din functie a presedintelui Traian Basescu, pentru icalcari ale Constitutiei. La 19 aprilie 2007, Parlamentul României voteaza cererea de suspendare pe motiv de neconstitutionalitate, cu 322 voturi pentru , 108 impotriva si 10 abtineri. Data desfasurarii referendumului este stabilita pentru 19 mai 2007. Cu doua zile inainte de suspendarea din Parlament, presedintele Basescu declara ca va demisiona „la 5 minute” daca Parlamentul il va suspenda. Ulterior spune insa ca s-a razgândit motivând ca „o demisie ar fi accentuat criza politica pâna in iulie-august”. Referendumul are loc pe 19 mai 1997, iar rezultatele ii sunt favorabile lui Traian Basescu.

Familia, situatia locativa si trecutul, puncte vulnerabile

In timpul mandatului sau prezidential, Basescu devine tinta predilecta a atacurilor politice, dar si a unor actiuni instrumentate de autoritatile abilitate. In 2007, acuzatiile de prejudiciere a statului in dosarul Flota sunt retrase in cazul său. CNSAS il absolva de orice reatie compromitatoare cu fosta Securitate, iar Elena Udrea, din postura de avocat, inchide rapid o ancheta a Parchetului General care viza o presupusa atribuire ilegala de imobil in strada Mihaileanu, desi avea o alta locuinta de protocol. Parchetul General a dat NUP, dupa ce cu doua saptamâni inainte Traian Basescu lansa o serie de comentarii critice la adresa sefului DNA, Daniel Morar. Necazuri de imagine i-a provocat si ambitiile politice ale mezinei sale, Elena Basescu. Introdusa initial pe lista de candidati eligibili ai PDL pentru alegerile europarlamentare in defavoarea unor alti pretendenti mult mai calificati, EBA a provocat un scandal politic, fiind nevoita la final sa candideze ca independenta. Nici afacerile celeilalte fiice mai mari, Ioana Basescu, nu au oferit clipe de liniste presedintelui statului. Notar de profesie, Ioana Basescu si-a achizitionat un apartament in valoare de 800.000 de euro tocmai in cartierul omului de afaceri Puiu Popoviciu, situatia dezvaluita de presa in momentul in care seful statului a avut câteva interventii publice in apararea omului de afaceri care se confrunta cu probleme in justitie.

Mircea Geoana

Diplomat de cariera care munceste in prezent la construirea unei imagini cât mai credibile de lider de forta al celui mai important partid de Opozitie, candidatul PSD la presedintie, Mircea Geoana, incearca sa readuca social-democratilor cea mai importanta functie in stat. La cei 51 de ani, dupa patru ani de conducere a PSD, Mircea Geoana incearca din aceasta postura sa se impuna ca o alternativa la actualul presedinte. Erijat in principalul pretendent la intrarea in turul doi alaturi de actualul presedinte Traian Basescu, liderul PSD incearca sa-i convinga pe români ca este cea mai buna solutie pentru ocuparea fotoliului din dealul Cotrocenilor. Geoana are avantajul capacitatilor sale diplomatice testate si exersate atâta vreme in plan international, dar si la nivelul PSD. Capacitatea sa de dialog l-a adus in postura obtinerii sefiei PSD la doar patru ani de la intrarea sa in acest partid. Beneficiar al unui capital considerabil de incredere in rândul populatiei, cladit pe prestatia sa ca diplomat si ministru al Afacerilor Externe, Mircea Geoana are ca obiectiv primordial câstigarea alegerilor prezidentiale din acest an. Nascut intr-o familie de militari, la Bucuresti, cu radacini de familie in judetul Dolj, debutul carierei profesionale a lui Mircea Geoană nu anunta nimic din diplomatul si politicianul de mai târziu. Alege initial o formare practica ca student al facultatii de Mecanica din cadrul Politehnicii Bucureşti, iar din 1987 urmeza si cursurile facultatii de Drept.

Un inginer ajuns diplomat

Prins de Revolutie ca inginer constructor in domeniul energetic si student la Drept, Geoana face un pas inspirat in 1990 când ia contact pentru prima data cu zona diplomatiei românesti din postura de novice: referent pe relatia cu Franta, post dobândit in urma unui concurs. Parcurge rapid o serie de trepte in ierarahia acestui minister. In 1991, Nastase l-a numit director al Directiei de Afaceri Europene (NATO, Comunitatea Europeana, OSCE, UE, Consiliul Europei), pentru ca, in acelasi an, Geoana sa conduca delegatia româna la Comitetul Inaltilor functionari ai OSCE. Dupa absolvirea Facultatii de Drept, in 1993, a fost numit purtator de cuvânt al MAE, functie pe care a detinut-o pâna in 1995. In 1994, Mircea Geoana a fost numit in functia de Director General pentru Asia, America Latina, Orientul Mijlociu si Africa, iar in 1995, in cea de Director General pentru Europa, America de Nord, Asia, America Latina, Orientul Mijlociu si Africa. Pe ultima suta de metri a guvernarii Vacaroiu, Geoana este desemnat ambasadorul României la Washington, devenind cel mai tânar reprezentant diplomatic al tarii intr-un asemenea post. Prestatia sa face sa fie pastrat in post de noul presedinte Emil Constantinescu. Dupa victoria PDSR in alegerile din 2000, Nastase il numeste ministru al Afacerilor Externe. Incepe astfel perioada benefica pentru Geoana, sursa pentru capitalul de imagine si incredere de mai târziu, el fiind unul dintre cei care au contribuit la aderarea si acceptarea României in NATO in primavara lui 2004. Ca ministru de externe, Mircea Geoana a detinut fuctia de Presedinte in exercitiu al Organizatiei pentru Cooperare si Securitate in Europa (OSCE) in anul 2001, pentru ca patru ani mai târziu, sa indeplineasca mandatul de reprezentant personal al Presedintelui in exercitiu al OSCE pentru Georgia. In 2004, Mircea Geoana a asigurat pentru câteva luni presedintia Consiliului de Securitate al ONU.

Cariera politica legata de PSD

Intrarea in politica o face in 2001 când devine social-democrat cu acte in regula. Curând pentru colegii sai de partid devine clar faptul ca noua achizitie are propriile ambitii politice. Senator si presedinte al comisiei de politica externa pe linie parlamentara, in 2005 este ales presediontele PSD. In 2008, dobândeste primul sau mandat de senator uninominal in circumscriptia doljeana Dabuleni. In luna mai 2009, Mircea Geoana a fost desemnat de catre Consiliul National Largit al Aliantei PSD-PC drept candidatul Partidului Social Democrat pentru cursa prezidentiala.

.