După mesele grele de sărbători românii au ieşit în număr mare la magazine pentru cumpăra noi provizii. Hipermarketurile din Capitală s-au umplut din nou, ieri, la mare căutare acum fiind fructele, sucurile şi hârtia igienică în cantităţi mari
Cu ochii încercănaţi de la nopţile albe şi sticlele răpuse, mergând mai greoi de la kilogramele acumulate, românii au lăsat de-o parte plăcerile sărbătorilor şi s-au întors la activităţile de zi cu zi – mersul la hipermarket. Deşi mulţi se aşteptau, ieri, să găsească magazinele mai libere, cozile la casele de marcaj erau formate din nou din sute de persoane. Punctele de interes, însă, se schimbaseră. Dacă înainte de sărbători aglomeraţia se formase în jurul raioanelor de carne şi prăjituri, acum bătaia era la raionul de fructe şi sucuri naturale. Oamenii căutau acum alimente care să nu pice la fel de greu ca produsele de sărbători. Citricele erau la mare căutare (pentru degresare, cum ziceau clienţii), dar nici la mere şi alte fructe autohtone înghesuiala nu era mai mică. Cine termina cu făcutul proviziilor de fructe, trecea la raionul de sucuri. Preferate erau cele aşa-zis naturale în locul celor carbogazoase. De la raionul de sucuri se trecea la cel de iaurturi, game întregi de lactate cu fructe fiind aruncate în cărucioare. Deşi alimentele cumpărate erau mai uşoare, acestea erau puse în cărucioare tot în cantităţi industriale.
Pâine şi hârtie igienică
Primul val de cumpărători de după Revelion au fost cei veniţi la cumpărat de pâine. Aliment de bază, acesta nu putea lipsi de la masă nici de sărbători, nici după. Mesele copioase, însă, au avut, pe cât se pare, şi alte urmări. Aproape că nu era cărucior împins de cei veniţi la cumpărături care să nu conţină câteva pachete mari de hârtie igienică. „Ne-am urnit din casă că am rămas fără mâncare. Chiar dacă nu rămâneam fără, am fi aruncat ce mai rămăsese. Cât porc poţi să mănânci? Acum intram la cură, ca toată lumea după sărbători. Dar trebuie să umplem din nou frigiderul, pentru că de mâine începem iar lucrul şi nu mai avem când să mai mergem la cumpărături”, a spus Ioana Dobre, una dintre clientele unui hipermarket.
Cozile formate la case ajunseseră să se lungească chiar şi printre rafturile cu produse. Nu doar numărul mare de oameni veniţi la cumpărături ducea la formarea cozilor, dar şi faptul că nu toate casele de marcaj erau în funcţiune. Muşteriii acceptau însă situaţia cu stoicism, fie obişnuiţi cu astfel de cozi, fie prea obosiţi de petrecerile din ajun pentru a mai risipi energie inutil. Singurele mormăituri veneau în momentul în care aceştia ajungeau la casă şi vedeau noile preţuri la ţigări (10 lei un pachet). Nu doar la alimente se formaseră cozi, ci şi la magazinele de îmbrăcăminte sau încălţăminte. Fiecare magazin afişa reduceri de 40% sau chiar 70%, atrăgând dacă nu cumpărători, măcar curioşi. În parcare, portbagajele maşinilor erau iarăşi umplute până la refuz, chiar dacă alimentele erau de regim.
