Pe 20 martie, la ora locala 19:32, are loc echinoxul (sau echinoctiul) de primavara, care marcheaza inceputul primaverii astronomice in emisfera nordica si al toamnei in emisfera sudica (unde are loc echinoxul de toamna). Soarele va trece prin punctul vernal, unul din cele doua puncte in care ecliptica intersecteaza ecuatorul ceresc. Ca urmare, ziua va fi egala cu noaptea si va creste pana la solstitiul de vara. Dupa Martisor, Babe si Mosi, dupa “zapada mieilor”, cand calendaristic deja am pasit in anotimpul primaverii, ne apropiem de momentul echinoctiului de primavara, ce marcheaza inceputul primaverii astronomice. El se produce, in acest an, la 20 martie, la ora 13.44, si reprezinta intrarea Soarelui in primul semn zodiacal, semnul Berbecului, cand longitudinea astronomica a acestuia revine la valoarea de zero grade. Cuvantul “echinoctiu” deriva din cuvantul francez “équinoxe”, care, la randul lui, provine din latinescul “aequinoctium”, format din “aequus” – “egal” si “nox”, “noctis” – “noapte”. Miscarea aparenta a Soarelui pe sfera cereasca, determinata de miscarea reala a Pamantului pe orbita sa, genereaza pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei zilelor si noptilor la diferite epoci ale anului, datorita pozitiei aproximativ fixe in spatiu a axei de rotatie a Pamantului, precum si a inclinarii sale fata de planul orbitei acestuia. Astfel, pe sfera cereasca, Soarele parcurge in decurs de un an un cerc mare numit ecliptica (ce marcheaza de fapt planul orbitei Pamantului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23 grade si 27 minute. La momentul echinoctiului de primavara, Soarele traverseaza ecuatorul ceresc trecand din emisfera australa a sferei ceresti in cea boreala. Cand Soarele se afla in acest punct, numit punct vernal, el descrie miscarea diurna in lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determina – la data respectiva – egalitatea duratei zilelor cu cea a noptilor, indiferent de latitudine. La latitudinile tarii noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45 de grade, aceasta cifra reprezinta si valoarea medie a inaltimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodata, la data respectiva, Soarele rasare in punctul cardinal Est si apune in punctul cardinal Vest. Incepand de la aceasta data, durata zilei va fi in continua crestere, iar cea a noptii in scadere, pana la data de 21 iunie, cand va avea loc momentul solstitiului de vara. Evident, descrierea de mai sus este valabila doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. In emisfera sudica a Pamantului, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca, in regiunile respective, acest moment marcheaza inceputul toamnei astronomice. Totodata, in regiunile polare, in emisfera nordica incepe lunga zi polara, iar in cea sudica incepe noaptea polara, ce vor dura, fiecare, cate 6 luni.
Un simbol al creatiei
Din punct de vedere astrologic, acum are loc trecerea Soarelui din zodia Pestelui in zodia Berbecului. Asistam, astfel, la sfarsitul si inceputul unui ciclu zodiacal. Omul devine asemenea unui vulcan, dornic de a erupe, de a exploda, de a realiza lucruri inedite. Astrologii spun ca momentul cand ziua devine egala cu noaptea simbolizeaza o stare de armonie, o stare de transformare profunda atat a naturii exterioare, cat si o transformare benefica a naturii noastre umane. In perioada echinoctiului de primavara, totul se trezeste la viata, tinde sa iasa la suprafata, sa se bucure de energiile profunde ale primaverii. Traditiile spirituale afirma ca orice forma de evolutie are trei etape distincte: creatia, mentinerea si resorbtia (sau distrugerea). La toate acestea se adauga si momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel, echinoctiul de primavara simbolizeaza creatia, solstitiul de vara apogeul, echinoctiul de toamna – inceperea perioadei de resorbtie – iar solstitiul de iarna – perioada de conservare, care echivaleaza cu momentul de pregatire pentru un nou ciclu temporal. Conform traditiei crestine, Pastele este serbat intotdeauna in prima duminica dupa Luna Plina de dupa echinoctiu.
