Cea mai mare grija a romanului nu mai este acum pastrarea locului de munca, nici supravietuirea in vreme de criza, ci pastrarea cu orice pret a starii de sanatate. Pentru ca, dupa asa-zisa „reforma Boc” a sistemului de sanatate publica, daca, Doamne fereste, te imbolnavesti, toate necazurile vin buluc pe capul tau. Cetateanul bolnav trebuie sa-si procure o trimitere de la medicul de familie, care medic de familie are un numar strict de pacienti pe zi. Trebuie, practic, sa te programezi la medicul tau de familie cu cel putin doua – trei saptamani inainte de a simti primele simptome ingrijoratoare. Desi s-a declarat credincios inca de mic, ardeleanul Boc a uitat ca numai Bunul Dumnezeu stie cand vine boala pe capul omului. A ramas mic dar a uitat. Apoi, presupunand ca, totusi, ai noroc si intri la medicul de familie pentru trimitere la Policlinica, afli cu stupoare ca esti peste rand si ca trebuie sa platesti consultatia, ca n-ai dreptul la concediu medical si nici la reteta compensata, ca sa nu mai vorbim de reteta gratuita. Te resemnezi, te consolezi cu gandul ca ai obtinut, totusi, trimitere la Policlinica, dar odata ajuns acolo afli ca ca medicul specialist are si el un numar fix de bonuri si daca esti al 29-lea, sa zicem, ai venit degeaba, trebuie sa iei totul de la capat a doua zi. Daca boala te chinuie prea tare, n-ai alta sansa decat s-o faci pe mortul, pentru a nu muri cu adevarat: te prefaci ca lesini acolo, pe holurile Policlinicii, te lasi dus, pe bratele unor oameni saritori la nevoie, sau pe un carucior, daca ai acest mare noroc, pana ajungi la Serviciul Urgente si, de acolo, in Spital. Trimiterea pe care o ai in buzunar te poate ajuta sa fii spitalizat, dar familia trebuie sa alerge pe urma sa-ti procure totul, medicamente, apa, hrana, basca toate documentele necesare unei internari legale, in viziunea Boc. Mai intereseaza pe cineva ca ai contribuit lunar la Asigurarile de sanatate? Singurul interes al actualilor guvernanti este acela de a te face sa dispari cat mai repede „pe cale naturala”, pentru a bifa inca un „cheltuitor de fonduri publice” trecut in lumea dreptilor, in timp ce ei, guvernantii, cei mai mari cheltuitori de fonduri publice, inca mai incearca sa silabiseasca a,b,c -ul adevaratelor masuri anticriza.
Stefan OLTEANU
