Cabinetul Boc îşi angajează luni răspunderea asupra „Legilor austerităţii” privind reducerea pensiilor şi salariilor, iar PSD depune două moţiuni de cenzură pentru care mai are nevoie de 19 voturi din partea parlamentarilor puterii pentru a demite Executivul.
Luni, începând cu ora 16.00, Guvernul se va prezenta în Parlament pentru a-şi angaja răspunderea pe măsurile de austeritate, după ce, de dimineaţă, este foarte posibil să aibă loc o şedinţă a Executivului, informează NewsIn. Din cele peste 60 de amendamente depuse însă, niciunul care modifică pe fond legile nu a fost acceptat, în urma unor discuţii purtate sâmbătă de Emil Boc, Sebastian Vlădescu şi Mihai Şeitan.
PSD depune două moţiuni
Este de aşteptat ca PSD să depună cele două moţiuni de cenzură luni, chiar la finalul discursului premierului Emil Boc. Şeful guvernului va anunţa în Parlament angajarea răspunderii asupra proiectelor de legi privind reducerea cu 25% a cheltuielilor cu salariile bugetarilor (la ora 16.00) şi cu 15% a pensiilor (la ora 17.00), în două şedinţe consecutive. Asta deoarece guvernanţii au considerat că proiectul de lege care priveşte reducerea pensiilor să fie asumat separat pentru ca în cazul în care este contestat la CCR şi declarat neconstituţional să nu afecteze celelalte reglementări privind salariile. În consecinţă, opoziţia a anunţat introducerea a două moţiuni de cenzură menite să demită Guvernul.
Obiecţii din partea Consiliului Legislativ
Consiliul Legislativ a avizat favorabil textele legislative, însă a atras atenţia asupra unor prevederi care ar putea fi declarate neconstituţionale, precum şi asupra jurisprudenţei CEDO în cazul reducerii pensiilor. Astfel, Consiliul Legislativ a considerat că recalcularea pensiilor speciale încalcă principiul neretroactivităţii legii, cu „repercusiuni asupra caracterului de stat de drept”. Mai mult, CL a amintit că în anul 2000 Curtea Constituţională a statuat că pensiile speciale nu sunt un privilegiu, ci o „compensaţie parţială” a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului, iar în statele UE, şi alte categorii de bugetari beneficiază de asemenea drepturi. Totodată, în avizul Consiliului Legislativ se precizează că CEDO a decis în mai multe cauze că reducerea „substanţială” a nivelului pensiei reprezintă atingeri aduse dreptului la proprietate.
O altă problemă ridicată de cele două legi a fost absenţa avizului CES, parlamentarii considerând că, deşi consultativ, este obligatoriu să fie prezentat.
Atât reprezentanţii PSD, cât şi cei ai PNL, au anunţat că în situaţia în care nu sunt adoptate moţiunile de cenzură vor ataca proiectele de lege la Curtea Constituţională, invocând în mare parte aspectele subliniate de Consiliul Legislativ.
Trădări din PDL
Moţiunile anunţate de PSD şi sprijinte de PNL mai au nevoie de 19 voturi din partea parlamentarilor puterii pentru a fi adoptate, respectiv pentru a cumula 236 de voturi în favoarea acestora. Astfel, opoziţia cumulează în prezent 218 parlamentari – inclusiv patru deputaţi şi un senator fără apartenenţă la vreun grup parlamentar (deputaţii Mircea Irimescu, Nicolae Stan, Gabriel Tiţa-Nicolescu, Gheorghe Zoicaş şi senatorul Ion Vasile) – însă numai 217 vor putea să-şi exercite votul în favoarea moţiunilor de cenzură, deoarece senatorul Cătălin Voicu se află în arest preventiv. Majoritarea guvernamentală este constituită, în prezent, din 253 de parlamentari, dar dintre aceştia cel puţin patru au anunţat că este foarte posibil să voteze împotriva Guvernului, adică în favoarea moţiunilor: deputatul PDL Daniel Oajdea, senatorul PDL Georgică Severin şi din partea UNPR deputaţii Tudor Ciuhodaru şi Ioan Munteanu.
Printre cei care ar putea vota moţiunea de cenzură se numără şi deputaţii PDL care şi-au dat votul pentru moţiunea simplă împotriva ministrului de Finanţe, Sebastian Vlădescu: Gheorghe Ciobanu, Iosif Drăgulescu şi Marius Dugulescu.
Băsescu, portavocea Guvernului
Măsurile de austeritate au fost anunţate, pentru prima dată, de Traian Băsescu, în urmă cu o lună, pe 6 mai. Guvernul a decis să-şi angajeze răspunderea pe cele două legi pe 30 mai, invocând articolul 53 din Constituţie care spune, la alineatul 1, că exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetaţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. La alineatul 2, articolul 53 prevede că restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
