Plecati de pe meleagurile trotusene in urma cu mai mult sau mai putin timp, onestenii au reusit sa se afirme si sa devina cunoscuti prin locurile pe unde au ajuns, fie din tara, fie din strainatate. Printre acestia se numara si Paula Tavares, o onesteanca stabilita in Brazilia, unde a ajuns cercetatoare in biotehnologie. Nascuta la Onesti, din parinti originari din Tescani, Paula Tavares, o tanara in varsta de 28 de ani, s-a stabilit in orasul Brasilia, capitala Braziliei, unde a absolvit facultatea si a devenit cercetatoare in biotehnologia aplicata in medicina antitumorala, iar acum se ocupa de descoperirea leacurilor impotriva cancerului, intr-o tara aflata la mare distanta de Romania. Dupa ce a parasit Onestiul, Paula s-a stabilit mai intai la Cluj, apoi a plecat in Spania, la Barcelona, unde l-a cunocut pe Rodrigo, brazilianul cu care s-a casatorit. In anul 2005, s-a stabilit in Brazilia, unde a urmat Facultatea de biomedicina. A invatat portugheza, dar cunoaste si franceza, engleza, italiana, maghiara si spaniola. Ea si-a facut multi prieteni in capitala Braziliei si s-a integrat foarte bine in comunitate, unde este si foarte respectata. “Sunt respectata pentru ca am incercat sa aflu cat mai multe despre cultura si despre oamenii de aici”, a spus tanara originara din Onesti, citata de ziarul “Libertatea”, care i-a dedicat un amplu reportaj. Paula Tavares s-a adaptat si la clima din America de Sud, precum si la viata si obiceiurile din Brazilia, unde practica stilul de dans capoeira, care include si elemente de arte martiale, merge la meciurile de fotbal impreuna cu sotul si cu fiul ei de 5 ani, Enrique, face plimbari cu bicicleta sau merge cu familia si prietenii la un gratar. Cand are timp liber mai mult, face excursii prin tara sau pe continent. Desi isi traieste cu intensitate viata din Brazilia, Paula nu a uitat nici de meleagurile natale. “Mancarea e foarte buna aici, asa ca am invatat sa gatesc toate specialitatile braziliene – a mai povestit Paula, pentru ziarul Libertatea. Imi place si vinul lor, insa gandul ma duce mereu la cel pe care il face tata, la tara, la Tescani”.
Gheorghe LEU
