Romania are unul dintre cele mai impovaratoare sisteme fiscale din Uniunea Europeana. Oamenii de afaceri sunt nevoiti sa efectueze, anual, nu mai putin de 113 plati, fata de 31, cat este media globala. Cea mai mare pondere o au contributiile sociale, ceea ce claseaza Romania pe locul 182 din 183 de economii analizate de Banca Mondiala.
In fiecare an, oamenii de afaceri petrec peste 200 ore la cozile de la ghisee pentru a-si plati darile. Multitudinea de taxe si impozite pe care mediul de afaceri trebuie sa le plateasca a dus la situatii hilare, in care firmele nu stiu ca mai au de achitat bani statului. O societate comerciala face 113 plati pe an in conturile statului, fata de o medie de 31 la nivel mondial, iar de la 1 iulie intra in vigoare si noile impozite. In timp ce in Romania guvernantii nici nu au auzit de relaxare fiscala, in alte tari au fost luate masuri de sprijinire a mediului de afaceri. Potrivit declaratiilor unor oameni de afaceri, exista taxe pe care nu le administreaza nimeni si multe firme nu au habar ca trebuie sa le plateasca. In acest fel, sunt situatii cand oamenii de afaceri afla dupa cativa ani ca sunt datori la plata unor taxe. Multi nu stiu ca trebuie sa-si reevalueze imobilele si ajung sa plateasca de 10 ori valoarea taxelor datorate. Relatia mediului de afaceri cu organele fiscale s-a inrautatit de la inceputul crizei economice, pe fondul incercarilor de a creste incasarile la buget. Oamenii de afaceri se plang ca reprezentantii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) le stabilesc sume suplimentare de platit, iar singura cale de contestare este in justitie. Procesele pot dura foarte mult, iar pana la recuperarea banilor, firmele respective pot intra in faliment din cauza lipsei de lichiditati.
Cum ne face Boc bulgari!
Guvernantii romani au decis anul trecut introducerea impozitului minim, care a condus la disparitia a peste 100.000 de firme. Pentru a rezista, foarte multe societati romanesti si-au mutat sediul in Bulgaria, unde impozitele sunt mai mici, impozitul pe profit fiind de 10 la suta fata de 16 la suta in Romania. Iar autoritatile bulgare au anuntat recent ca tara lor a scapat de recesiune! Polonia, singura tara din UE care a avut crestere economica, a luat anul trecut mai multe masuri pentru a veni in sprijinul angajatorilor. A redus CAS, ore de munca flexibile, angajari pe perioada determinata sau subventii pentru trainingul angajatilor. Pentru afacerile in dificultate s-a acordat sprijin financiar pentru o perioada de doi ani. Desi aceste masuri de relaxare fiscala au dus la cresterea cu 3 la suta a deficitului bugetar, efectele au fost benefice pentru economie si recesiunea a fost evitata.
Noi biruri de la 1 iulie
Romania este singura tara din UE care nu a redus fiscalitatea de la inceputul crizei economice. De la 1 iulie, mediul de afaceri va avea de platit sume mai mari la buget, ceea ce ar putea avea ca efect cresterea evaziunii fiscale. Veniturile nete obtinute din tranzactiile cu titluri de valoare pe piata de capital vor fi impozitate cu 16 la suta, nu cu 1 la suta pana acum, la fel si tichetele de masa, in timp ce drepturile de autor vor fi asimilate veniturilor salariale. Persoanele care au mai mult de o locuinta vor plati o taxa de solidaritate intre 50 la suta si 200 la suta. Startul maririlor a fost dat la inceputul anului, atunci cand s-a decis cresterea taxelor si impozitelor locale cu 20 la suta, in conditiile in care ponderea acestora din povara fiscala suportata de companii era de 60,4 la suta in 2008. Persoanele fizice care au constituit depozite bancare la termen anterior datei de 1 iulie, vor plati impozit de 16 la suta doar pe dobanda calculata de la aceasta data pana la scadenta, conform unui proiect de ordonanta de urgenta care modifica Codul Fiscal.
Incepand cu 1 iulie, toate veniturile sub forma de dobanzi din conturile si depozitele bancare, indiferent daca sunt la vedere sau la termen,, vor fi impozitate cu 16 la suta. Potrivit notei de fundamentare care insoteste proiectul de ordonanta, in prezent, nu sunt venituri impozabile dobanzile la depozitele la vedere/conturi curente, depozitele la termen si/sau instrumentele de economisire, precum si dobanzile bonificate la depozitele clientilor constituite in baza legislatiei privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ. Impozitul pe veniturile din dobanzile bancare a fost scutit de la plata in 2009, iar masura a fost extinsa si pentru 2010. Guvernul estimeaza ca va incasa din impozitul pe dobanzi in a doua parte a acestui an 217 milioane lei. In practica, impozitele pe conturile de economii, existente si anterior curentei Ordonante, au determinat bancherii sa treaca deponentii de pe conturi de depozite la termen, pe conturi curente, pentru a evita fostul regim de impozitare. „Depozitele au si un alt cost, inflatia. In momentul in care se aplica un impozit, el ar trebui aplicat pe o rata reala a dobanzii, adica real-pozitiva. Analistii spun ca dobanzile pe conturi curente sunt foarte mici, in cazul majoritatii bancilor, si statul nu va culege fonduri importante la buget din taxarea acestora. Un prim efect al birurilor impuse conturilor curente ar fi cresterea usoara a dobanzilor, atat la depozite, cat si la credite. In acelasi timp, decizia Finantelor de a impozita tichetele de masa si tichetele-cadou ar putea determina disparitia acestora din piata.
Persoanele cu venituri suplimentare vor plati taxe mai mari
Potrivit unui proiect de ordonanta de urgenta, publicat pe site-ul Ministerului Finantelor, persoanele care practica profesii liberale si cele care au venituri si din contracte de drepturi de autor vor achita contributii sociale similare celor platite pentru salarii, daca activitatea pe care o desfasoara poate fi considerata drept „activitate dependenta”. Acest lucru inseamna ca beneficiarul venitului sa fie subordonat platitorului, iar, in prestarea activitatii fizice sau intelectuale, persoana sa foloseasca baza materiala a patronului, spatii corespunzatoare, echipament special de lucru sau de protectie, unelte etc.
Noi taxe pe cladiri, depozite şi bonuri de masa
Modificarile noului Cod Fiscal, care vor intra in vigoare la 1 iulie, aduc noi biruri pentru romani. Vom plati impozite mai mari pe proprietatile imobiliare, iar tichetele de masa si tichetele-cadou vor fi taxate. Analistii spun insa ca masurile guvernului sunt apa de ploaie si ca nu vor produce efectele scontate in colectarea veniturilor la buget. Ministerul Finanţelor a publicat pe site-ul institutiei modificarile aduse Codului Fiscal. Noua Ordonanta de Urgenta, prin intermediul careia vor fi adoptate modificarile, majoreaza si taxa „de solidaritate” pe imobile, la un nivel dublu fata de propunerile initiale. Practic, in noua forma, ordonanta impune taxarea cu 50 la suta a primei proprietati, cu 100 la suta a celei de-a doua, si cu 200 la suta, a celei de a treia, fata de nivelul datorat curent, pentru proprietatile care nu sunt inchiriate. Astfel, proprietarii sunt obligati sa scoata din economia gri contractele de inchiriere, fiscul obligandu-i pe toti cei care au mai multe locuinte neinchiriate la plata ferma a acestor impozite, pana la data de 30 septembrie 2010. Totodata, firmele vor fi obligate sa plateasca toate contributiile salariale pentru contractele de drepturi de autor, pentru contractele de munca disimulate sub forma microintreprinderilor sau a persoanei fizice autorizate.
Alte taxe
Iata si alte taxe noi care vor aparea de la 1 iulie. Blanurile, iahturile si bijuteriile vor fi din nou suprataxate, iar carnea, pestele, zaharul sau legumele si fructele achizitionate intracomunitar vor avea TVA. Ele sunt cuprinse in proiectul ordonantei de urgenta privind combaterea evaziunii fiscale care prevede masuri drastice de taxare care contravin regulamentelor Comisiei Europene. Principalele modificari constau in reintroducerea accizelor la produsele de lux (iahturi, parfumuri, blanuri, arme de vanatoare, bijuterii) si aplicarea Taxei pe Valoare Adaugata (TVA) pentru achizitiile intracomunitare de cereale, legume, fructe, carne, peste, flori, zahar si materiale de constructii. Pentru tranzactiile in interiorul tarii cu aceleasi produse, la care se adauga si painea, va fi aplicata taxarea inversa, respectiv la beneficiar.
Taxarea inversa este aplicabila numai intre persoane inregistrate in scopuri de TVA, prin care persoana obligata la plata taxei este beneficiarul si nu furnizorul. Practic, colectarea se face la finalul circuitului si sunt mult diminuate pierderile din diferite tranzactii intre interpusi. In acest fel, se urmareste simplificarea metodei de taxare. Accizele vor fi percepute firmelor, asociatiilor familiale si persoanelor fizice autorizate care produc sau achizitioneaza din teritoriul comunitar ori din afara teritoriului comunitar astfel de produse.
Gabriel Vlase, deputat PSD:
“Nu stiu ce ar mai putea ramane neimpozitat. Nu ajungeau taierile din pensii si salarii, ca acum Guvernul a luat decizia eliminarii subventiei la caldura fara a face o minima evaluare asupra impactului social. Efectele vor fi dezastruoase. Va fi cea mai grea iarna din ultimii 20 de ani, pentru milioane de oameni. Ora?ele cele mai sarace din Romania vor fi ?i cele care vor suferi cel mai mult. Vom asista la o accentuare a fenomenului saraciei extreme. Oamenii vor fi pu?i sa aleaga intre a cumpara mancare sau a plati intre?inerea. Foarte probabil, in multe ora?e se va ajunge la falimentul sistemului de incalzire centralizat. Oamenii nici nu vor avea din ce sa plateasca, nici nu i?i vor permite achizi?ionarea de centrale. Coroborata cu taierile de pensii ?i de salarii, eliminarea subven?iei la incalzire este o masura aproape criminala.”
Catalin Mardare, senator PSD :
“Guvernul i?i bate iara?i joc de mediul de afaceri. Modificarea Codului Fiscal la jumatate de an va da peste cap toate calculele facute de firme. ?i asta se intampla in plina recesiune. Cum poate spune Guvernul ca este interesat de mediul economic, facand a?a ceva? Este o incalcare elementara a oricarei viziuni economice. Ne afundam in criza pentru ca nu suntem previzibili. Cu aceste Guvern, investitorii vor fugi de Romania. Nimeni nu poate accepta sa investeasca intr-o ?ara unde regulile se schimba la intervale scurte de timp, iar sistemul fiscal este nepredictibil.”
